Cine înaintează o lege Magniţki în Parlamentul României?

Publicat în Dilema Veche nr. 435 din 14-20 iunie 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

În timpul unei dezbateri la LSE, în aprilie, Edward Lucas făcea o emoţionantă evocare a avocatului Serghei Magniţki. Acesta a fost un avocat care a crezut că Rusia e o ţară normală. Dar nu este. Puţină istorie recentă...

În 2007, 25 de ofiţeri de poliţie ruşi conduşi de lt. col. Artiom Kuzneţov iau cu asalt birourile de la Moscova ale fondului de investiţii britanic Hermitage Capital şi confiscă documente. Firma este reînregistrată pe furiş şi conducerea, schimbată formal cu trei indivizi – unul fusese anterior condamnat pentru furt, al doilea pentru tîlhărie şi al treilea pentru omucidere. După cinci luni de la ridicarea celor două camionete de documente, Fiscul rusesc aprobă o returnare de taxe de 230 de milioane de dolari. Către firma controlată acum de cei trei. Hermitage plătise deci prea multe taxe. Cei trei infractori mută banii în alte conturi şi dispar.

Lucrurile puteau rămîne aşa. În definitiv, a pierdut doar statul rus, cui îi pasă? S-a trezit Serghei Magniţki, avocat al Hermitage, să facă scandal. El afirmă că lt. col. Kuzneţov şi subordonaţii săi au dispus de toate actele şi ştampilele firmei, în perioada în care s-a petrecut furtul. În noiembrie 2008, Ministerul de Interne emite un ordin prin care lt. col. Kuzneţov este însărcinat să… ancheteze furtul celor 230 de milioane. Da, tipul care condusese raidul şi confiscase actele. Nu mai pare o ţară normală. Pe 24 noiembrie 2008, lt. col. Kuzneţov îl arestează pe Serghei Magniţki.

De aici începe calvarul său. Se va termina după 358 de zile de detenţie, cu moartea sa, la cîteva zile înainte de termenul-limită de un an în care putea fi ţinut arestat fără proces. I se cere să recunoască faptul că el şi Hermitage au furat statul rus cu cele 230 de milioane – bani pe care statul însuşi îi returnase celor trei infractori. Nu se poate spune că securiştii ruşi ar fi foarte inteligenţi, pe lîngă că sînt brutali. Apoi îi propun un tîrg: să depună mărturie contra clientului său şi va fi eliberat. Refuză.

Cazul său are ecouri în afară – Consiliul Europei publică un raport în care acuză Rusia de „nihilism legal“. Asta se întîmpla pe 7 august 2009, trecuseră nouă luni în care Magniţki stătuse într-o celulă insalubră, unde erau de două ori mai mulţi deţinuţi decît paturi, şi primea mîncare cu larve. În iunie 2009 a fost diagnosticat cu pancreatită de către medicii închisorii, care recomandau operaţie. Următoarele opt luni se plînge de dureri insuportabile. 20 de cereri de asistenţă medicală făcute de el şi avocatul său rămîn fără răspuns. Pe 16 noiembrie 2009 i se pune diagnostic de pancreatită acută şi e transferat la altă închisoare pentru a fi operat. Ajuns acolo, nu este internat, ci pus într-o celulă de izolare. Opt ofiţeri îl încătuşează şi îl bat cu pulane. Există martori şi propriile lor rapoarte. Un medic civil este chemat prea tîrziu, doctorul Kornilov îl găseşte pe pacient mort, cu urme de violenţă pe corp. Medicii şi oficialii închisorii falsifică rapoartele, schimbă ora, locul şi cauza morţii (au inventat un atac de cord). Mama lui Sergei Magniţki a cerut informaţii şi anchetarea morţii fiului său. Cererile au fost respinse. În iunie 2010, se află că mama pensionară a locotenent-colonelui Kuzneţov tocmai intrase în posesia unui apartament de 1,6 milioane de dolari şi a unui Land Rover de 65.000 de dolari. Kuzneţov a fost ulterior avansat în grad şi medaliat.

Consiliul pentru Drepturile Omului de pe lîngă Preşedintele Dmitri Medvedev, un organ consultativ compus din ONG-işti şi investigatori independenţi, denunţă moartea şi ancheta ca fiind ilegale. La întîlnirea cu Consiliul său, Medvedev recunoaşte că e un caz trist că „au fost comise crime“. Ministerul de Interne respinge raportul Consiliului. Medvedev anunţă concedierea a 20 de oficiali din penitenciare. La o privire mai atentă, se descoperă că, de fapt, erau transferuri obişnuite, că unii dintre ei fuseseră chiar promovaţi şi că oricum doar unul din cei 20 avusese de-a face cu acest caz. La doi ani după moartea avocatului, Ministerul de Interne redeschide cazul împotriva sa şi ajunge la concluzia că era vinovat: furase banii, iar furtul el îl denunţase public. Mama lui Serghei Magniţki este chemată la procuratură ca martor în investigaţia post-mortem împotriva fiului său.

Acesta este cazul Magniţki pe scurt. Informaţia adunată de pe site-ul http://russian-untouchables.com. Sînt şi proşti, şi hoţi, şi criminali. Ar fi amuzant dacă nu ar fi tragic. În dezbaterea de la Londra cu care am început acest articol, Edward Lucas spunea publicului ceva de genul: imaginaţi-vă că un avocat iese public şi denunţă un furt comis de la buget de către poliţie în complicitate cu serviciile secrete, procuratura şi autoritatea fiscală. Acum imaginaţi-vă că, în loc să fie investigat furtul, avocatul este arestat. Deja ar fi grav, nu? Acum mai imaginaţi-vă că este ţinut în puşcărie un an, ameninţat şi torturat. Apoi moare, iar cazul său este muşamalizat. Despre asta vorbim. Lucas şi audienţa aveau acel aer de oameni care trăiesc la adăpost şi se minunează de ce grozăvii mai pot comite unii prin ţările mai înapoiate, unde legea e o joacă. Mărturisesc că am făcut şi eu acest exerciţiu pe Facebook cu cititorii români. Dar aşa, mai cu jumătate de gură. Ceva-ceva îmi spune că în România nu ar fi posibil un aşa caz. Poate furt de la stat, da. Dar scandal public în care să fie arestat şi omorît denunţătorul, nu. Şi totuşi, la cîtă obedienţă văd prin jur, chiar şi la această jumătate de schimbare de putere PDL spre USL… nu se ştie niciodată. De aceea, eu vreau garanţii. Iar o poziţie morală la nivel de stat e mereu o garanţie în asemenea cazuri.

Nu e foarte greu. Alte state s-au mişcat deja. Congresul SUA discută acum „legea Magniţki“, prin care celor 60 de oficiali ruşi implicaţi în furt şi în omorîrea avocatului li se interzice intrarea în America şi li se confiscă bunurile. Rusia ameninţă cu represalii. Probabil va fi ceva de genul „dar şi voi omoraţi negri“. O lege asemănătoare a trecut în Olanda. Autorităţile elveţiene au îngheţat bunurile din Elveţia ale unor cetăţeni ruşi implicaţi în caz, iar Marea Britanie a decis şi interzicerea intrării în ţară, şi confiscarea bunurilor. Parlamentul italian discută şi el o lege asemănătoare. Atenţie, aceste legi nu sînt apă de ploaie: escrocii de stat din Rusia nu se simt la adăpost în propria ţară, de aceea îşi exportă averile în Europa civilizată, îşi trimit copiii acolo la şcoală, îşi fac vacanţele acolo. Un boicot la nivel european chiar doare. Iar statul rus face din asta o chestie de orgoliu naţional – preşedintele Putin a declarat că protecţia oficialilor ruşi acuzaţi de alte state în cazul Magniţki e o prioritate. Asta pe principiul „or fi ei tîmpiţi, corupţi şi criminali, dar sînt tîmpiţii, corupţii şi criminalii noştri“. Foarte bine: să se enerveze cu ei de gît. Şi să-i dăm noi motive să se enerveze cu ei de gît.

Deci, cine înaintează o lege Magniţki în Parlamentul României? Ar fi mai mult decît o simplă declaraţie, ar fi o promisiune simbolică: niciodată în România…

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

iPhone 14 FOTO Adrian Pogîngeanu jpg
iPhone 14, un smartphone frumos și performant [TECH REVIEW]
iPhone 14 este cel mai controversat model al seriei din 2022 și, cu toate astea, ținând cont de preț, probabil va fi cel mai vândut, iar în continuare o să vă povestesc experiența mea cu el.
Proliferarea nucleară  O amenințare reală jpeg
Cum ar putea răspunde SUA dacă Putin ar decide să folosească arme nucleare în Ucraina, potrivit unui expert
SUA ar putea răspunde cu un atac convențional ce ar spulbera forțele ruse dacă Putin decide să folosească armele nucleare pe frontul din Ucraina, crede analistul militar Joseph Cirincione.
Dacia link logo
Întârzieri de livrări pentru modelele Spring și Jogger de la Dacia
Din cauza deficitului de componente electronice, Dacia Spring și Jogger comandate înainte de 16 iunie 2022 se confruntă cu termene de livrare prelungite până în februarie și martie 2023.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.