Ce poate face statul cu mi┼čcarea antivaccin?

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

Mama lui Immanuel Kant a născut nouă copii, din care doar patru au ajuns la maturitate. Mihai Eminescu a avut zece fraţi, dintre care trei au murit în copilărie. Citesc acum

(Humanitas, 2013). Omul tot trece prin pomelnice cu rude ┼či apar expresii de gen: cutare a avut cinci copii, doi s-au pr─âp─âdit de prunci. Autorul ├«nsu┼či aminte┼čte ÔÇô memoriile s├«nt scrise t├«rziu, cu deta┼čare ÔÇô, ├«n anul X mi s-a n─âscut o fat─â, a murit nebotezat─â. ├Än lumea veche, moartea unui copil era o banalitate.

E greu s─â ne imagin─âm via┼úa unei mame ca cele care au n─âscut pe cel mai mare filozof al lumii ┼či pe cel mai mare poet al rom├ónilor. Mama lui Kant a tr─âit 40 de ani. A murit ├«ngrijind o prieten─â care suferea de o boal─â transmisibil─â, acum tratabil─â. Din cei 40 de ani, aproape ┼čapte i-a petrecut fiind ├«ns─ârcinat─â. Dac─â mai punem c├«teva luni de l─âuzie pentru fiecare copil ┼či sc─âdem de aici copil─âria ┼či adolescen┼úa scurt─â, ├«nseamn─â c─â doamna Kant ┼či-a petrecut cea mai mare parte a vie┼úii fiind ├«ns─ârcinat─â, al─âpt├«nd sau jelind dup─â un copil mort. ┼×i via┼úa ei nu e o excep┼úie, a┼ča erau vremurile ├«nainte ca medicina modern─â s─â g─âseasc─â leac pentru cele mai multe dintre bolile de care au murit fra┼úii lui Kant ┼či ai lui Eminescu. Aceste leacuri se numesc azi vaccinuri.

Pentru mine, a fi antivaccin e dovad─â de iresponsabilitate. Dac─â s├«nte┼úi din aceast─â sect─â, atunci va trebui s─â suporta┼úi aceast─â opinie ca atare, pentru c─â nu voi dezbate, nici acum, nici pe viitor, subiectul ├«n sine. Nu consider c─â a fi pro sau antivaccin e un subiect unde trebuie s─â avem dou─â p─âr┼úi la masa dialogului ┼či s─â le c├«nt─ârim argumentele. Dac─â se ├«nt├«mpl─â s─â fi┼úi din aceast─â sect─â ┼či ┼úine┼úi s─â v─â fiu simpatic ├«n continuare, atunci v─â rog politicos s─â verifica┼úi urm─âtoarele probleme care poate v-au dus ├«n eroare: informa┼úiile s├«nt din surse credibile cu reputa┼úie ┼čtiin┼úific─â? (Google nu e una dintre ele, iar Google ├«n rom├ón─â e contraindicat); s├«nte┼úi sigur c─â ├«n┼úelege┼úi logica statistic─â ┼či func┼úionarea cauzalit─â┼úilor ├«n mul┼úimi mari, ├«nainte de a decide c─â vaccinurile cauzeaz─â diverse chestii?; s├«nte┼úi siguri c─â face┼úi diferen┼úa ├«ntre probleme punctuale posibile (proasta administrare ├«n cazuri rare, deficien┼úe ├«n distribu┼úia vaccinurilor) ┼či eficien┼úa vaccinului ca tehnic─â medical─â ├«n sine? Dac─â a┼úi rezolvat aceste probleme ┼či ├«nc─â s├«nte┼úi antivaccin, atunci, cu p─ârere de r─âu, nu putem exclude totu┼či prostia. Vlad Mixich are o ├«ntreag─â serie de articole pe HotNews, unde explic─â cu exemple problemele care poate v-au dus ├«n eroare, eu nu consider c─â trebuie s─â insist. 

Abordez problema vaccinurilor pentru c─â ministrul S─ân─ât─â┼úii a anun┼úat c─â lucreaz─â la un proiect de lege. Mixich a atras aten┼úia asupra unei statistici oficiale care schimb─â cu totul termenii dezbaterii (HotNews, 14 aprilie): ÔÇ×vaccinarea cu ROR (rujeola, oreion, rubeola) ├«n Rom├ónia a sc─âzut p├«n─â la sub 80% ├«n unele zone din ┼úar─â ├«n anul 2014. De pild─â, ├«n Bucure┼čti, rata vaccin─ârii a fost ├«n 2014 de 78,3% fa┼ú─â de 97,4% ├«n 2013. ├Än ceea ce prive┼čte vaccinarea cu DTP (difterie, tetanos, pertusis), rata ├«n capital─â a fost de 75%, ├«n timp ce ├«n 2013 era de 95,9%. (ÔÇŽ) Limita de siguran┼ú─â pentru men┼úinerea imunit─â┼úii de comunitate, cea care ├«i protejeaz─â at├«t pe copiii nevaccina┼úi (sub 1 an) c├«t ┼či pe cei mai mari ┼či nevaccina┼úi, este de cel pu┼úin 80% din popula┼úie vaccinat─â.ÔÇť

Reac┼úia natural─â a unui om cu tendin┼úe liberale, ca mine, fa┼ú─â de mi┼čcarea antivaccin, e s─â spui: poate c─â s├«nt pro┼čti, dar e decizia lor de oameni maturi ┼či vaccina┼úi (iat─â o expresie pe care viitoarele genera┼úii nu o mai pot lua ca atare). Ce ironie, nu? To┼úi ace┼čti adul┼úi au tr─âit s─â fac─â copii pentru c─â dictatura comunist─â nu le-a ├«ntrebat p─ârin┼úii dac─â s─â-i vaccineze, pur ┼či simplu a f─âcut-o (de┼či nu exista o lege privind obligativitatea, doar o practic─â). Dar aceast─â logic─â liberal─â nu se mai aplic─â pentru c─â exist─â cifrele prezentate de Mixich.  Libertatea fiec─ârui om de a alege ├«n aceast─â chestiune func┼úioneaz─â doar dac─â foarte pu┼úini aleg s─â nu vaccineze. Sau, ca s─â explic altfel, g├«ndi┼úi-v─â la chestiunea asta din punctul de vedere al organismelor mici care provoac─â aceste boli. Pentru ele, noi s├«ntem mediu de dezvoltare. Dac─â se pot r─âsp├«ndi liber de la un om la altul, atunci se dezvolt─â. Dac─â cei mai mul┼úi oameni pe care ├«i ├«nt├«lnesc s├«nt imuniza┼úi, atunci nu se dezvolt─â. Dac─â procentul scade sub 80%, atunci cordonul sanitar a fost rupt. Caz ├«n care copiii nevaccina┼úi s├«nt ├«n pericol ÔÇô at├«t cei nevaccina┼úi ca alegere a p─ârin┼úilor, c├«t ┼či cei nevaccina┼úi pentru c─â ├«nc─â nu au v├«rsta necesar─â administr─ârii vaccinurilor. Ca s─â simplific, da, a┼úi citit bine: dac─â ave┼úi un copil sub 1 an ┼či tr─âi┼úi ├«n Bucure┼čti, el e ├«n pericol pentru c─â al┼úii au ales s─â nu ├«┼či vaccineze propriii lor copii. 

O politic─â public─â e necesar─â pentru c─â a ap─ârut o externalitate ÔÇô motivul clasic pentru care teoria spune c─â statul trebuie s─â intervin─â: atunci c├«nd decizia luat─â de unii indivizi ├«i afecteaz─â pe al┼úii, neimplica┼úi. Exist─â ┼či opinia c─â statul ar trebui s─â intervin─â oricum ├«n rela┼úia dintre p─ârinte ┼či copilul nevaccinat, dac─â nevaccinarea e o form─â de abuz asupra copilului, atunci e datoria statului s─â intervin─â. Consider asta o tem─â bun─â de discutat, dar nu acesta e argumentul meu aici. Limita dintre c├«nd ┼čtie statul ┼či c├«nd ┼čtie p─ârintele ce e mai bine pentru copil e una spinoas─â. Iar un liberal ca mine tinde natural s─â ┼úin─â cu p─ârintele. Deci nu rela┼úia p─ârinte ÔÇô copil e motivul pentru care consider necesar─â interven┼úia statului acum, ci faptul c─â exist─â copii vulnerabili indiferent de op┼úiunea p─ârin┼úilor lor (copilul meu e unul dintre ace┼čtia, admit o miz─â personal─â ÔÇô cred, legitim─â). 

O politic─â public─â ├«n domeniu poate merge ├«n c├«teva direc┼úii: informa┼úional─â, punitiv-administrativ─â ┼či punitiv-penal─â. Cred c─â o lege ar trebui s─â uzeze instrumente din toate cele trei zone. ├Än ceea ce prive┼čte informa┼úia, nu cred c─â un mesaj clasic, la modul ÔÇ×vaccina┼úi-v─â copiii pentru c─â e bine pentru eiÔÇť ÔÇô poate avea impact. Cei din mi┼čcarea antivaccin s├«nt oameni informa┼úi (po┼úi fi foarte informat ┼či gre┼čit informat ├«n acela┼či timp). ├Än plus, mi┼čcarea are un aer antisistem, ace┼čti oameni nu cred ├«n medici, ├«n stat, ├«n autoritate. Ei ┼čtiu mai bine, de pe Google, de la vedete stupide, cu tupeu ┼či cu spa┼úiu de emisie etc. Nu ├«nt├«mpl─âtor, cea mai dezvoltat─â zon─â din Rom├ónia ÔÇô Bucure┼čtiul ÔÇô este prima care a rupt bariera de siguran┼ú─â. O campanie public─â de informare ar trebui s─â echilibreze rela┼úia dintre antivaccini┼čti ┼či mediul lor social. O interac┼úiune tipic─â acum e urm─âtoarea: o antivaccinist─â ├«┼či cople┼če┼čte prietena cu informa┼úii-bomb─â ┼či date de pe Google ┼či Facebook. Antivaccinista ÔÇ×┼čtieÔÇť, s-a documentat. Nu ajungi antivaccinist dec├«t dup─â un exerci┼úiu de autosp─âlare pe creier, deci tinzi s─â fii genul de evanghelizat recent, ├«┼úi cople┼če┼čti mediul cu bun─âtatea ta. C├«nd dai de o antivaccinist─â din asta, tu, ca om normal, e┼čti dezarmat. Intui┼úia, experien┼úa ┼či bunul-sim┼ú ├«┼úi spun c─â vaccinurile s├«nt OK, c─â au func┼úionat ├«n cazul p─ârin┼úilor t─âi, al t─âu, deci ar trebui s─â fie OK ┼či pentru copilul t─âu. Dar nu ┼čtii de fapt ce con┼úin aceste vaccinuri, cum func┼úioneaz─â, te bazezi pe un pact cu medicina. Nu e┼čti ├«narmat ┼či tinzi s─â zici: bine, o s─â m─â interesez, chiar dac─â e doar pentru a sc─âpa de gura antivaccinistei. ├Än plus, antivaccini┼čtii au un aer cool. De obicei, ei s├«nt ┼či ecologi┼čti, implica┼úi, vegetarieni, m─ân├«nc─â organic. Mi┼čcarea antivaccin speculeaz─â o atitudine t├«mp─â a omului modern fa┼ú─â de natur─â. Pentru hipsterul de azi, natura e o chestie musai mi┼čto ┼či tot ce a produs umanitatea e musai prost. Natura ├«nseamn─â s─ân─âtate, verde, organic, ursule┼úi polari. Omul produce numai aditivi, E-uri, gr─âsimi saturate, chimicale ┼či schimbare climatic─â. ┼×i vaccinuri, evident. E o atitudine naiv-religioas─â, care reia ├«n cheie

motivul biblic al c─âderii din paradis: Omul s-a desprins de natur─â, deci a c─âzut ├«n p─âcatul E-urilor ┼či al vaccinurilor. Evident, fra┼úii mor┼úi ai lui Kant m├«ncau al naibii de organic ├«n Prusia dinainte de 1800, iar natura nu fusese ├«nc─â p├«ng─ârit─â de industrializare. Poliomielita ┼či febra tifoid─â s├«nt produse c├«t se poate de naturale, iar leacurile pentru ele s├«nt chimicale industriale. Nu militez pentru alimenta┼úie industrial─â, ├«mi plac ┼či mie ro┼čiile ┼či curcanul de la mama mai mult dec├«t cele din supermarket, dar totul ┼úine de o balan┼ú─â, natura nu trebuie s─â devin─â ideologie t├«mp─â. Dar oamenii reac┼úioneaz─â dup─â percep┼úii sociale, oric├«t de stupide ar fi acestea, deci dac─â tot ce e natural e bun ┼či tot ce e industrial e ÔÇ×c├«hÔÇť, atunci vaccinurile cad de partea proast─â a acestei percep┼úii. Relevan┼úa pentru o politic─â public─â a acestei discu┼úii e urm─âtoarea: informarea nu trebuie s─â se adreseze antivaccini┼čtilor, pentru c─â informa┼úie nou─â din surse de autoritate nu ├«nseamn─â nimic pentru ei. Scopul unei campanii de informare ar trebui s─â trezeasc─â ceilal┼úi p─ârin┼úi fa┼ú─â de pericolul iminent al unei epidemii: ÔÇ×Drag─â p─ârinte, copilul t─âu se poate ├«mboln─âvi oric├«nd de poliomielit─â dac─â se joac─â cu copii nevaccina┼úi. E┼čti dispus s─â pariezi?ÔÇť Cu acest mesaj ÔÇô care exprim─â adev─ârul statistic ÔÇô antivaccinismul trebuie luat din zona ÔÇ×organic-coolÔÇť ┼či mutat ├«n zona stigmei sociale, a┼ča cum merit─â. Nu trebuie s─â a┼čtept─âm s─â moar─â copii pentru a-i trata pe antivaccini┼čti cum merit─â. 

├Än ceea ce prive┼čte metodele administrativ-punitive, cred c─â trebuie condi┼úionat accesul la cre┼če, gr─âdini┼úe ┼či ┼čcoli (publice ┼či private) de existen┼úa vaccin─ârii. Evident, apare problema constitu┼úional─â a accesului la resursa public─â: un p─ârinte antivaccin pl─âte┼čte ┼či el taxe. De aceea, politica nu trebuie restr├«ns─â doar la ┼čcolile publice (cum e ├«n SUA). Trebuie legat─â de ideea de protec┼úie a copilului ├«ncredin┼úat momentan unei ┼čcoli autorizate de stat. Eu, ca p─ârinte, las copilul la o cre┼č─â (la acea v├«rst─â e cel mai grav, ├«nainte de primele vaccinuri) care e autorizat─â de stat, deci statul m-a asigurat c─â unitatea ├«mi protejeaz─â copilul. Lipsa vaccinului la al┼úi copii constituie un pericol, deci statul are o obliga┼úie s─â previn─â aceast─â situa┼úie. Australia a luat m─âsura de a t─âia aloca┼úiile pentru nevaccina┼úi. Asta ├«nseamn─â pierderea a 11.000 de dolari pe an. S├«nt tare curios dac─â va avea vreun efect. Antivaccini┼čtii tind s─â c├«┼čtige peste medie, iar c├«nd e┼čti parte din sect─â intervine un mecanism de g├«ndire cvasireligios: trebuie s─â ├«mi salvez copilul de iad/vaccin, deci banii nu conteaz─â pentru mine. ├Än Rom├ónia, sumele pe care statul le transfer─â p─ârin┼úilor s├«nt mici, deci nu prea ar avea ce s─â taie (├«n mediile rurale sau dezavantajate, unde aloca┼úiile chiar conteaz─â, discu┼úia e alta). O alternativ─â pe care am auzit-o ar fi ca statul s─â nu suporte cheltuielile medicale ale copiilor nevaccina┼úi, dar cred c─â ar fi o m─âsur─â prea dur─â s─â refuzi accesul celor mici la medicin─â pentru o decizie stupid─â pe care o ia p─ârintele (medicina privat─â nu acoper─â ├«n Rom├ónia toate serviciile). ├Äns─â se pot imagina m─âsuri prin care medicii de familie s─â fie cointeresa┼úi (dincolo de decontarea vaccinurilor ├«n sine). 

Ajung, ├«n fine, ┼či la latura penal─â. Cred c─â un p─ârinte al c─ârui copil moare sau se ├«mboln─âve┼čte (Doamne-fere┼čte, de epidemie) e oricum b─âtut de Dumnezeu sau de mama-Gea suficient de mult. A interveni cu mijloace penale ├«mpotriva lui nu ar fi potrivit. ├Än schimb, dac─â mai are al┼úi copii sau vrea s─â mai fac─â, atunci se impune un control al statului, sub amenin┼úarea lu─ârii tutelei, dac─â se continu─â practica nevaccin─ârii. ├Äns─â mijloace penale ar trebui folosite ├«mpotriva liderilor de opinie ai curentului. C├«t─â vreme nu a izbucnit o epidemie, e greu de impus cenzura opiniilor personale (dar se pot cenzura sta┼úiile TV ÔÇô Ministerul S─ân─ât─â┼úii poate include modificarea Codului Audiovizualului pentru ca CNA s─â impun─â amenzi televiziunilor care dau timp de anten─â argumentelor antivaccin, BBC ┼či-a modificat Codul Etic pentru a nu mai trata aceast─â sect─â pe picior egal cu medicina ┼čtiin┼úific─â). ├Äns─â ┼čefii sectei trebuie s─â r─âspund─â penal ├«n caz de epidemie ÔÇô e absurd ca moartea s─â poat─â fi prevenit─â ┼či s─â nu se ├«nt├«mple asta pentru c─â unii ├«┼či exercit─â dreptul la opinie. E interpretabil dac─â procurorii ar putea-o acuza acum pe Olivia Steer, de pild─â, de omor din culp─â ├«n cazul unei epidemii. Legea poate modifica Codul Penal pentru a impune un caz special de necesitate public─â ├«n cazul epidemiilor ce pot fi prevenite (care e alt─â spe┼ú─â dec├«t epidemiile unde nu exist─â tratament sau vaccin). ├Än mod similar, un p─ârinte al c─ârui copil a murit sau a r─âmas schilodit de poliomielit─â sau o alt─â boal─â ce poate fi prevenit─â prin vaccin ar trebui s─â poate cere desp─âgubiri civile celor care au propagat mesajele antivaccin. 

Evident, dac─â legea nu apare repede ┼či nu e eficient─â, ministrul S─ân─ât─â┼úii ┼či prim-ministrul trebuie s─â r─âspund─â politic cu demisie ├«n caz de epidemie, pentru c─â au stat cu fundul pe statistici ┼či se mi┼čc─â doar de gura colegilor de la HotNews.  

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.