Ce bine că sîntem proști!

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
De unde vine gazul cînd nu mai vine de la ruși – și cu cine îl împărțim? jpeg

Acum doi ani am făcut o recenzie la cartea lui Dan Ariely, Predictably Irrational. Editura Publica a tradus-o în româneşte cu titlul Iraţional în mod previzibil. Dacă nu aţi apucat să o citiţi, v-o recomand cu căldură, am văzut-o prin librării. Ariely este unul dintre cei mai bine cotaţi autori din zona economiei comportamentale, adică zona de cercetare (academică) economică care studiază deciziile individuale, o adevărată ruptură de zona economiei clasice, care studiază pieţe şi sisteme. 

Între timp, tot Publica a tradus în română şi continuarea – Iraţionalitatea benefică – Avantajele neaşteptate ale sfidării logicii la serviciu şi acasă. Chiar că neaşteptate. Prima carte a lui Ariely era cam sumbră, practic omul cerceta acolo cîteva moduri în care sîntem proşti în mod sistematic. Tindem să supraevaluăm ceea ce posedăm, tindem să ignorăm consecinţele pe termen lung, tindem să facem diverse prostii care acum, graţie unora ca Ariely, sînt clasificate şi studiate sistematic. În încheierea recenziei trecute („De ce sîntem proşti la cumpărături – Şi de ce e bine să rămînem aşa“) comiteam şi o critică de principiu. Ariely propunea diverse scheme, mai degrabă complicate, prin care statul sau alte entităţi ne-ar putea salva de noi înşine. Ei, aici aveam o problemă. Genul acesta de intenţii bune duce la catastrofe în practică, nu mai bine ne acomodăm cu propria prostie, decît să încercăm să o stîrpim dînd în alte păcate? 

Tocmai de aceea e neaşteptată pirueta lui Ariely în această a doua carte. Omul se concentrează acum, nici mai mult, nici mai puţin, decît pe efectele benefice ale iraţionalităţii noastre. Adică demonstrează prin experimente că sîntem proşti într-un mod util. Cartea nu este academică (adică nu îţi rupi dinţii în teorii şi note de subsol), ci una de popularizare. Deci, merge de vacanţă, chiar şi pe plajă. 

Şi este şi foarte haioasă, cum şi prima era. Profesorul Ariely are aşa o poftă de viaţă şi de experimente încît veţi rîde mult. Unele experimente chiar te lasă mască. De pildă, omul trebuie să simtă că munca sa are un scop. Ce a făcut experimentatorul? A luat două grupuri de studenţi cărora le dădea bani ca să facă nişte roboţei din piese Lego. Ei decideau cîţi roboţei, în funcţie de cîţi bani îşi propuneau să cîştige. Acelaşi scenariu pentru ambele grupuri, cu o mică modificare. În cazul primului grup, asistentul vine, ia robotul şi îl pune pe raft. Pentru al doilea grup, asistentul vine, ia robotul şi îl desface în bucăţi în faţa studentului care îl făcuse. Raţional vorbind, nu ar trebui să conteze. Studentul face robotul, ia banii, oricum ştie că va fi desfăcut în piesele iniţiale, doar nu crede că a creat o operă pentru eternitate. Dar simpla vedere a faptului că munca sa este inutilă – desfacerea imediată în bucăţi a robotului – a redus drastic pofta de a crea roboţi a celor din grupul 2 faţă de cei din grupul 1. Este iraţional? Este. Este benefic? Este. Munca cu sens, chiar şi aparent, face planeta să se învîrtă. Ei bine, cam aşa este cartea: experimente haioase, dar cu cap, interpretare, talent de scriitor şi povestitor din partea lui Ariely. Şi nu sînt decît cîteva zeci de experimente de acest gen. Ce alte modele de iraţionalitate benefică mai descrie profesorul nostru? Efectul IKEA: ţii mai mult la lucruri dacă implică şi ceva efort personal. Pentru asta i-a pus pe subiecţi să facă figuri origami şi apoi a organizat un tîrg, un fel de licitaţie pentru ce au produs, invariabil ceilalţi ofereau mai puţini bani decît credea autorul că face figurina sa din hîrtie. Mai aflăm că simţim o chemare iraţională pentru dreptate, chestie care ne face să ne răzbunăm, deşi nu avem nici un avantaj raţional din asta. Dar şi că nişte scuze cerute la timp au un efect uimitor, deşi raţional vorbind nu ne ajută cu nimic. (A angajat un actor pe post de chelner şi ăsta se încurca lăsînd rest prea mult. În timp ce interacţiona cu oamenii, actorul vorbea la telefon într-un mod nepoliticos. În unele cazuri îşi cerea scuze ulterior, în altele nu. Cei cărora le-a cerut scuze i-au spus în număr mult mai mare că se încurcase la bani, ceilalţi l-au pedepsit şi au plecat cu banii.) 

Poate cea mai uimitoare demonstraţie a efectului benefic al iraţionalităţii este capacitatea omului de a se adapta. Ne adaptăm la medii ostile, ne adaptăm la ceilalţi, ne adaptăm la mariaj, ne adaptăm la copiii noştri, ne adaptăm la job. Şi facem asta autominţindu-ne în moduri foarte drăguţe. Atenţie, nu spun că normal ar fi să nu ne adaptăm. Dimpotrivă, e normal să se întîmple aşa. Doar că e neaşteptat dintr-un punct de vedere pur raţional. Capacitatea omului de a se adapta este absolut uimitoare, mai mare decît ar lăsa să se vadă o anticipare raţională. Şi aici experimentele şi cazurile sînt uimitoare. De pildă, nişte cercetători au comparat trei grupuri egale de oameni: cîştigători la loterie, oameni care au rămas paralizaţi în urma unor accidente şi un grup de oameni banali, ca test. I-au întrebat pe toţi dacă şi cît de fericiţi sînt. Vă imaginaţi probabil că primii erau cei mai fericiţi. Probabil, dar nu avem de unde să ştim pentru că aici a fost o mică şmecherie: nu i-au întrebat imediat, ci la un an după eveniment (cîştigul, respectiv accidentul). Ei bine, cîştigătorii la loto erau doar cu puţin mai fericiţi decît paralizaţii. Pur şi simplu, genul acesta de evenimente are un efect imediat masiv, apoi omul se adaptează, trece. Dacă natura ta internă e de fericit, vei fi fericit oricum, dacă nu, nu. 

În fine, nu toate cazurile sînt atît de dramatice, iar Ariely are chiar şi sfaturi foarte utile scoase de pe urma experimentelor, ca de pildă acesta, că tot ziceam că e o carte ce merge pe plajă: „Dacă aveţi de optat între a investi într-o experienţă trecătoare (scufundări subacvatice) sau una constantă (o canapea nouă) şi anticipaţi că ambele vor avea acelaşi impact asupra gradului de satisfacţie în ansamblu, alegeţi-o pe cea trecătoare. Efectul pe termen lung al canapelei asupra fericirii voastre va fi probabil mult mai redus decît vă aşteptaţi“ (p. 204). 

În fine, nu am loc să descriu pe larg, aşa că doar vă stîrnesc curiozitatea. Ariely a demonstrat prin experimente că nu există o corelaţie între performanţă şi mărimea salariului. Ba chiar, de la un nivel în sus, o plată prea mare face ca omul să ia decizii greşite (a demonstrat asta pe muncitori indieni, foarte interesant!). Deci, nu e de mirare că bonus-urile primite de bancheri au dus la atît de multe catastrofe, pur şi simplu miza personală a devenit prea mare pentru ca omul respectiv să mai gîndească raţional. Şi o alta, Ariely al nostru ajunge la concluzia că piaţa căsătoriilor din SUA este una profund distorsionată şi disfuncţională, face diverse experimente pe site-urile matrimoniale şi ajunge la concluzia că mai bine face el un site matrimonial de la zero. Lectură iraţională plăcută!

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.