Ce am făcut în ultimii 500 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Pentru mine, este cartea anului: România şi Europa – Acumularea decalajelor (1500-2010), de Bogdan Murgescu, apărută la Polirom. Am făcut şi un interviu lung cu profesorul Murgescu, care va fi publicat în februarie în revista Dilemateca, o discuţie despre proiectele ratate de dezvoltare ale României, despre mituri economice care ne bîntuie şi despre posibile lecţii pe care le putem trage din istorie.  

Rar ai ocazia să citeşti ceva din care să afli atît de multe lucruri noi despre un domeniu care aparent îţi este cunoscut. Bogdan Murgescu face un istoric al economiei româneşti în ultimii 500 de ani, comparînd Ţările Române cu Danemarca, Serbia şi Irlanda. La 1500 toate patru erau zone slab dezvoltate, aflate la periferia unor regiuni mai bogate economic, avînd populaţii rare şi randamente mediocre.  

De atunci, Danemarca a făcut prima saltul de dezvoltare, Irlanda i-a urmat mai tîrziu, iar România şi Serbia încă sînt pe drum. Ce a făcut special Danemarca? Azi voi spune pe scurt povestea agriculturii pe care cartea o expune pe larg, urmînd ca săptămîna viitoare să scriu despre proiectele de modernizare şi despre celelalte ramuri economice. 

Povestea agriculturii daneze e una despre un stat deştept, instituţii solide şi oameni care se asociază. În august 1786, regele convoca acolo Marea Comisie Agrară – compusă din funcţionari, experţi şi reprezentanţi politici din diferite tabere – cu scopul de a creiona relaţiile dintre ţărani şi marii proprietari. În iunie anul următor au fost trecute legile prin care avea să se creeze o clasă de ţărani înstăriţi. De pildă, „se interzicea proprietarului întreruperea contractului dacă ţăranul îşi îndeplinea obligaţiile şi păstra în bună stare gospodăria arendată; avînd în vedere posibilitatea unor abuzuri, legea prevedea că neîndeplinirea obligaţiilor asumate de arendaşi trebuia constatată de către tribunalele regale şi că pe durata procesului, care nu trebuia să depăşească trei luni, proprietarul trebuia să asigure găzduire ţăranului pe care voia să-l îndepărteze“ (p. 74). În 1788, Banca Regală de Credit acorda deja ţăranilor credite pe 28 de ani, cu dobîndă anuală de 4%. Pînă în 1807, 60% dintre fermele date în arendă prin legea amintită mai sus trecuseră în proprietatea deplină a ţăranilor, creîndu-se deci o clasă de mijloc de ţărani autosuficienţi. Au venit apoi politici de alfabetizare, educaţie agricolă, publicaţii, cursuri, concursuri prin care să-i înveţe cum să-şi modernizeze munca. Plus politici de încurajare a asocierii pentru a putea creşte valoarea adăugată a produselor. 

Cooperativele fermierilor ajunseseră la 1900 să proceseze 80% din producţia de lactate. Astfel s-a creat industria adiacentă şi un întreg lanţ de producţie pînă la produsele finite, Danemarca fiind celebră şi pentru brînza sa, de pildă. Cu cît se moderniza agricultura, cu atît forţa de muncă era eliberată şi trimisă spre oraşe; s-a făcut saltul de la ţară agricolă la ţară industrială, apoi la statul bunăstării.  

Povestea agriculturii româneşti e ceva mai deprimantă. A rămas primitivă şi bazată pe exportul de cereale brute, necreînd un lanţ de producţie care să-i adauge valoare. Fără prelucrare, am fost prea expuşi schimbărilor de preţuri la nivel mondial. Iar aici intervin cîteva ghinioane în serie. La mijlocul secolului al XIX-lea, exportul de cereale româneşti a început să crească. Dar foarte lent. Iar atunci cînd a luat avînt, s-a întîmplat ca preţurile acelor cereale să se ducă în jos, după 1873. În loc să ne reorientăm spre alte produse, cum au făcut danezii pentru a răspunde la criză, am încercat să mărim cantitatea exportată. Dar nu am fost niciodată grînarul Europei, cum spune mitul istoric. De fapt, producţia din România reprezenta 10% din importurile europene (deci nu din consum) între 1854-1859 şi crescuse doar pînă la 12,7% în 1911-1913. Ceva similar s-a întîmplat şi în perioada interbelică: reforma agrară a bulversat producţia, deci România a exportat puţin pînă prin 1925, cînd preţul mondial era mare. Apoi, preţul a scăzut dramatic şi tocmai atunci exporturile noastre au crescut cantitativ. Ceva similar s-a întîmplat mai tîrziu cu industria petrochimică, în ceauşismul tîrziu, cînd România a dezvoltat capacităţi de rafinare mamut tocmai cînd preţul petrolului urca, deci rafina şi exporta în pierdere. L-am întrebat pe Bogdan Murgescu în interviu ce se întîmplă cu noi, e vorba de ghinion istoric sau de prostie la nivel istoric? Mi-a răspuns că amîndouă: e şi ghinion, dar şi o incapacitate de prevedere şi adaptare la schimbările externe. Un fel de autism macroeconomic destul de stabil în timp, sub regimuri politice atît de diferite. 

În ce priveşte agricultura, problema a fost mereu structura sa. În 1907, 1,2 milioane de ţărani realizau aceleaşi venituri cît 2248 de mari proprietari. Loturile ţărăneşti au fost mereu prea mici pentru a susţine acea clasă de ţărani liberi şi autosuficienţi care au constituit coloana vertebrală a dezvoltării economice şi chiar democratice în Danemarca. Iar statul român a fost mereu obsedat de industrializare, nu de reaşezarea şi modernizarea agriculturii. 

Agricultura era un domeniu care trebuia să plătească pentru modernizarea restului ţării. Verdictul lui Murgescu e clar: „Atît prin legislaţia referitoare la învoielile agricole, cît şi prin complicitatea de zi cu zi a administraţiei publice cu stăpînii de moşii şi prin felul în care a intervenit atunci cînd ţăranii s-au ridicat împotriva regimului agricol existent, statul român a acţionat în cea mai mare parte a perioadei de pînă la 1914 ca garant a relaţiilor agrare favorabile moşierimii, care drenau veniturile obţinute la sate spre lumea urbană. În ceea ce priveşte funcţia redistributivă a statului, funcţia este la fel de clară. Majoritatea veniturilor proveneau din impozitele plătite de săteni, iar cea mai mare parte a cheltuielilor se îndrepta spre oraş“ (p. 144).  

Marea reformă agrară din 1918-1921 a expropriat 6,4 milioane de hectare şi le-a distribuit la 1,6 milioane de gospodării ţărăneşti. Boierimea română s-a autoexpropriat atunci pentru a-i recompensa pe soldaţii Războiului de întregire. Dar a fost prea puţin, prea tîrziu. Presiunea demografică la sate era prea mare, trecerea spre urbanizare prea înceată. Împărţind 6,4 la 1,6 reieşea o fermă ţărănească prea mică şi incapabilă de modernizare. Cercul vicios se relua. Ironia istorică face ca Regele Ferdinand şi Ion Iliescu să facă exact aceeaşi greşeală: fragmentarea extremă a pămîntului pentru a calma cererea socială. Statul interbelic, mereu prea îndatorat şi apoi lovit de criza economică, a încurajat exportul de cereale neprelucrate. Acelaşi cerc vicios: valoare adăugată mică, dependenţă extremă faţă de preţul grîului stabilit la Liverpool, satul care trebuia să susţină industrializarea. Industrializare altfel ratată, mai ales prin stupida politică numită „prin noi înşine“. Dar despre asta săptămîna viitoare.  

Pînă atunci să remarcăm doar două adevăruri dureroase: perioada interbelică atît de regretată politic şi cultural a fost în plan economic un eşec de dezvoltare. Decalajul dintre România şi Occident crescuse între cele două războaie, nu scăzuse. Aşa cum acelaşi decalaj a crescut şi la finele comunismului. Pentru că, pe lîngă ghinionul istoric de a ne trezi cu comunismul pe cap, am avut şi un comunism mai prost decît al altora, condus de capete seci, cu cunoştinţe economice primitive.

(va urma)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Fată de doar 16 ani, ucisă de iubit Foto Deșteptarea ro jfif
Adolescentă de 16 ani, ucisă de iubit.: bărbatul a dat foc locuinţei pentru a ascunde urmele crimei. Bebelușul lor este în stare gravă, la spital
Un tânăr, în vârstă de 21 de ani, şi-a ucis iubita, o fată de numai 16 ani, apoi a dat foc locuinţei pentru a încerca să ascundă urmele crimei. În urma incendiului, fetița cuplului, un bebeluș de nouă luni, a ajuns în stare gravă la spital.
Captură de ecran 2024 11 17 201421 png
Ce spune veteranul care l-a ucis pe bin Laden despre Pete Hegseth, nominalizat de Trump în fruntea Pentagonului
Alegerea moderatorului Fox News Pete Hegseth în fruntea Departamentul Apărării va zgudui, fără îndoială, trupele Pentagonului, dar într-un sens bun, spun foști militari americani, inclusiv fostul ofițer din trupele speciale care l-a ucis pe Osama bin Laden, relatează Daily Mail.
image png
Liberalii strâng rândurile în jurul lui Nicolae Ciucă și împotriva binomului PSD-AUR
Mobilizare exemplară la regionala PNL de la Cluj. ”Ciucă, președinte” și ”Stop binomului PSD-AUR” au fost mesajele definitorii ale reuniunii filialelor PNL din Transilvania. În cadrul întâlnirii de la Cluj, liberalii au reafirmat, de asemenea, susținerea pentru o Românie prosperă și sigură.
Tinerii care au murit în accidentul din Vrancea Foto Racoasa Biblioteca Facebook jfif
Cine erau cei doi tineri care au murit în accidentul cumplit din Vrancea. Mașina în care se aflau a luat foc. „Ați plecat aș cum poate v-ați dorit, împreună!”
Viteza a ucis doi tineri, în județul Vrancea. Un şofer de 21 de ani a pierdut controlul maşinii, a intrat pe contrasens şi s-a izbit de un alt autoturism. Impactul a fost atât de puternic, încât maşina a luat foc. Băiatul şi pasagera din dreapta, în vârstă de 17 ani, au murit.
BeFunky collage (3) jpg
Delia Matache a sărit în apărarea Andreei Bănică, după ce vedeta a fost criticată dur pentru ultima apariție: „Arată superb”
După ce Andreea Bănică a fost aspru criticată de internauți din cauza faptului că a purtat o ținută provocatoare, Delia Matache i-a luat apărarea vedetei.
image png
Cine este Loredana Salanţă. Ardeleanca a reprezentat România la Miss Universe 2024
Reprezentanta României la Miss Universe 2024, Loredana Salanţă, în vârstă de 33 de ani, vine din Bistriţa Năsăud și și-a început cariera în modelling la doar 17 ani.
milionar foto pixabay jpg
Un tânăr a devenit milionar la doar 24 de ani. Motivul pentru care a decis să se mute în Dubai: „Sunt un pește mic într-un iaz foarte mare”
Un tânără în vârstă de 24 de ani a dat lovitura în afaceri și a devenit milionar. Ben Grant este directorul general de la Learn Sales și se ocupă cu vânzări încă de la vârsta de 16 ani.
Olaf Scholz- Foto EPA-EFE
Cum apără Olaf Scholz decizia de a telefona la Kremlin. Tensiuni interne înaintea alegerilor anticipate în Germania
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că dialogul său la telefon cu Vladimir Putin de vineri nu aduce vreun indiciu cu privire la o schimbare în gândirea preşedintelui rus, dar şi-a apărat decizia criticată de a suna la Kremlin, relatează Reuters.
Mike Tyson și Jake Paul Foto X jfif
„Aproape am murit!” Mike Tyson, mesaj tulburător după meciul cu Jake Paul
La o zi după ce a fost învins pe ringul de box, Mike Tyson a a vorbit despre problemele sale de sănătate. El a mărturisit că a fost aproape de moarte în această vară. A avut 8 transfuzii de sânge și a slăbit 11 kilograme.