Care e faza cu Big Brother?

Publicat în Dilema Veche nr. 572 din 29 ianuarie - 4 februarie 2015
Care e faza cu Big Brother? jpeg

Am citit ├«n pres─â un articol foarte complicat, care ar putea fi rezumat cam a┼ča: legea Big Brother 3 a fost declarat─â neconstitu┼úional─â de c─âtre Curtea Constitu┼úional─â, SRI atrage aten┼úia c─â asta pune ├«n pericol securitatea na┼úional─â, se pare c─â argumentele Cur┼úii s├«nt acelea┼či ca ├«n cazul respingerii legii Big Brother 2, care a reluat argumentele din cazul Big Brother 1. 

┼×i gata. Am r─âmas cu puternica impresie c─â ziaristul ├«nsu┼či nu mai ┼čtie despre ce legi vorbe┼čte, ci doar cite┼čte ni┼čte comunicate de pres─â aruncate peste gard ├«ntre SRI ┼či Curtea Constitu┼úional─â, a preluat ni┼čte etichete deja puse ├«n spa┼úiul public unor legi cu denumiri complicate ┼či relateaz─â ca la un meci de fotbal: SRI atac─â pe arip─â cu Big Brother 2, Curtea respinge ├«n careu cu Big Brother 3.  

De fapt, discu┼úia a devenit cu totul ezoteric─â: trebuie s─â fii de la un ONG specializat sau s─â fii magistrat pentru a mai putea urm─âri care e fondul discu┼úiei. ├Äncerc s─â fac aici un act civic ┼či s─â readuc discu┼úia la nivel de principii ┼či no┼úiuni generale accesibile nonjuri┼čtilor. Problema asta cu legea care apoi a c─âp─âtat numele de Big Brother mi-a intrat pe radar c├«nd eram la Londra, la studii, ├«n 2007-2008. Am primit atunci tem─â pentru acas─â de la un profesor faimos, care preda un curs doar despre Parlamentul European, s─â ne alegem o directiv─â european─â ┼či s─â explic─âm colegilor la seminar care e conflictul social/politic pe care ├«l ascunde, cine cu cine se ceart─â ┼či cum se atinge punctul de echilibru ├«n Consiliu/Parlament. Am ales directiva privind re┼úinerea datelor de comunica┼úii. 

Potrivit ini┼úiatorilor britanici, necesitatea de a reglementa la nivel european a plecat atunci c├«nd poli┼úi┼čtii care anchetau re┼úeaua social─â a atentatorilor de la Londra ┼či apoi de la Madrid au constatat c─â terori┼čtii se mi┼čcau liberi dintr-o ┼úar─â european─â ├«n alta, pe c├«nd poli┼úia ┼či serviciile secrete operau dup─â reguli diferite de la o ┼úar─â la alta. Ce ├«nseamn─â re┼úea social─â? Adic─â organul X al statului s─â ├«ntrebe compania de telecomunica┼úii Y cu cine a vorbit suspectul Z. Cu listing-ul ├«n fa┼ú─â, organul X urma s─â verifice care dintre acele numere apar┼úin altor suspec┼úi, s─â cear─â date ┼či pentru aceia, ┼či a┼ča mai departe. ├Än 2006, Londra a preluat pre┼čedin┼úia rotativ─â a Consiliului UE ┼či ┼či-a propus ca ├«n cele ┼čase luni s─â unifice procedurile de reten┼úie a datelor. Nevoia, spun documentele pre┼čedin┼úiei britanice de atunci, e urm─âtoarea: statele UE au reglement─âri foarte diferite: unele oblig─â companiile s─â re┼úin─â aceste date, altele nu le oblig─â, dar companiile le re┼úin oricum (pentru facturare) ┼či le pun la dispozi┼úia statului la cerere, unele state oblig─â companiile s─â le re┼úin─â pe perioade scurte (trei luni), altele pe perioade foarte lungi (trei ani). Deci ÔÇô spunea guvernul britanic ÔÇô e nevoie ca UE s─â stabileasc─â ni┼čte reguli unice, altfel poli┼úi┼čtii no┼čtri s├«nt ├«n dezavantaj fa┼ú─â de terori┼čti, care nu au probleme cu procedurile diferite de la stat la stat. 

Cu mare tamtam, directiva a trecut. Ca mai mereu c├«nd e cu tamtam, forma final─â nu a rezolvat multe dintre problemele care se cereau rezolvate. Multe detalii de implementare r─âm├«neau a fi stabilite prin legi interne de transpunere. ├Än 2008, a ajuns s─â fie votat─â legea de transpunere de c─âtre Parlamentul rom├ón. Presa noastr─â i-a dat rapid numele de ÔÇ×legea Big BrotherÔÇť ┼či pu┼úin─â lume mai ┼úine acum minte c─â asta a pornit dinspre presa anti-B─âsescu. Precizare important─â: a nu se confunda datele de trafic cu con┼úinutul propriu-zis al comunic─ârii, adic─â celebrele intercept─âri, acelea se fac prin alte legi ┼či mecanisme.  

A┼ča a ├«nceput saga adapt─ârii locale a acestei legisla┼úii: sub semnul unor mari confuzii. Paralel cu saga din Rom├ónia, a continuat povestea european─â. La nivel UE, o coali┼úie de ONG-uri a contestat permanent aceast─â directiv─â, iar ├«n diverse state membre au existat atacuri la Curtea Constitu┼úional─â. Problema de fond este: c├«t spa┼úiu de manevr─â s├«ntem dispu┼či s─â l─âs─âm institu┼úiilor statului ├«n ┼ú─ârile liberal-democratice actuale, supuse asaltului terorist? Iar r─âspunsul difer─â nu numai de la un stat la altul, ci ┼či ├«n fiecare stat de la un moment la altul, de la un atentat la altul. De aceea discu┼úia despre Big Brother este at├«t de complex─â (iar prin aceast─â porecl─â care a devenit loc comun ├«n Rom├ónia, legisla┼úia respectiv─â a pierdut deja b─ât─âlia semantic─â ┼či de imagine): pentru c─â e foarte greu s─â mai ┼čtim de la ce am pornit ┼či unde am ajuns. 

Prima lege de transpunere a directivei a fost adoptat─â ├«n Rom├ónia ├«n 2008 ┼či, pe atunci, lumea se lupta cu ea pentru c─â devenise o lege b─âsist─â (apropo: o gr─âmad─â de lume bun─â ar trebui s─â se uite ├«napoi la ultimii ani ┼či s─â aib─â un moment de ru┼čine pentru folosirea intensiv─â a acest epitet pentru vrute ┼či nevrute, sper ca viitori istorici s─â treac─â cuv├«ntul printre semnele de identificare ale retardului intelectual). ├Än 2009, Curtea Constitu┼úional─â a declarat legea neconstitu┼úional─â. Curtea noastr─â a devenit atunci o vedet─â la nivel european, cazul rom├ónesc a fost preluat, discutat ┼či adus ca precedent de re┼úeaua de ONG-uri europene. Cum totu┼či Rom├ónia avea o obliga┼úie prin tratat de a transpune directiva, Comisia European─â a ├«nceput s─â amenin┼úe Rom├ónia cu amenzi pentru nerespectarea tratatului. Amenda ar fi fost de 30.000 de euro pe zi de ├«nt├«rziere (Comisia a ezitat ├«ns─â, pentru c─â ┼či alte Cur┼úi Constitu┼úionale au ├«nceput s─â resping─â legile interne de transpunere, ├«ntre timp). ├Än 2012, a fost votat─â ├«n Rom├ónia o nou─â form─â a legii.

Dar ├«n aprilie 2014, ├«ns─â┼či Curtea de Justi┼úie a Uniunii Europene a respins directiva. Ceea ce a ridicat ni┼čte ├«ntreb─âri foarte interesante: legile interne de transpunere devin automat caduce, sau trebuie respinse de la caz la caz? ├Än Rom├ónia nu mai avem problema asta, pentru c─â, ├«n iulie 2014, Curtea a respins ┼či a doua lege de transpunere a directivei. Curtea rom├óneasc─â preia ca atare, cu citare, toate motivele pentru care Curtea European─â a respins directiva. Dar pe l├«ng─â argumentele de principiu fa┼ú─â de legisla┼úia european─â, Curtea rom├óneasc─â critic─â ┼či anumite chestiuni ce ┼úin particular de legisla┼úia rom├óneasc─â de transpunere (├«n primul r├«nd, accesul serviciilor secrete la date, f─âr─â mandat judec─âtoresc). 

La nivel de principiu, Curtea European─â ┼či apoi Curtea Constitu┼úional─â rom├ón─â spun c─â prin re┼úinerea datelor ┼či prin accesul la ele se ├«ncalc─â dreptul la via┼ú─â privat─â ┼či la secretul coresponden┼úei, iar aceast─â intruziune este dispropor┼úionat─â ┼či de mare amploare.  

Aici intr─âm deja ├«n dilemele de substan┼ú─â. S├«nt dou─â viziuni diferite despre datele de comunica┼úii. Argumentul mereu repetat de structurile poli┼úiene┼čti ├«n dezbaterile europene este urm─âtorul: prin aceste date, noi nu acces─âm con┼úinutul propriu-zis al comunic─ârii, ci doar re┼úeaua social─â relevant─â, iar prin re┼úinerea acestor date, nu urm─ârim apriori to┼úi cet─â┼úenii, ci acces─âm datele numai ├«n cazul indivizilor unde avem suspiciuni relevante. De cealalt─â parte, ap─âr─âtorii perspectivei liberale spun c─â statul ar trebui s─â g─âseasc─â alte metode de a ajunge la cei suspec┼úi, nu re┼úin├«nd datele tuturor. P├«n─â la urm─â, totul se reduce la chestiunea despre care vorbeam ┼či data trecut─â: ce costuri s├«ntem dispu┼či s─â pl─âtim pentru libertate. Probabil statul poate ajunge la un individ suspect ┼či pe alte c─âi, dar cu mai mare efort ┼či cu mai pu┼úin─â certitudine dec├«t dac─â ar avea acces la datele tuturor ÔÇô s├«ntem dispu┼či s─â ├«l l─âs─âm sau nu?   

Curtea European─â spune ├«n decizia sa c─â aceste date pot spune foarte multe despre orice individ, deci s├«nt date foarte importante pentru via┼úa privat─â. P─âstrarea lor ├«ncalc─â alte directive europene, cele privind protec┼úia datelor personale. Aceast─â ├«nc─âlcare trebuie foarte atent c├«nt─ârit─â. Dar, mai spune Curtea European─â, directiva se aplic─â ├«ntregii popula┼úii, nu con┼úine perioade stricte de re┼úinere a datelor, lista de infrac┼úiuni ├«n cazul c─ârora se permite accesul poli┼úiei la date nu e clar─â, ci l─âsat─â la alegerea statelor membre ┼či nu se prevede distrugerea complet─â a datelor dup─â ce expir─â termenul. Cu alte cuvinte, Curtea European─â recunoa┼čte c─â datele pot fi p─âstrate, dar cu garan┼úii ┼či ├«n condi┼úii mult mai stricte, care trebuie prev─âzute de la bun ├«nceput ├«n directiva european─â, nu l─âsate la latitudinea statului membru.  

În dezbaterea poliţie

ap─âr─âtorii libert─â┼úii individuale, Curtea European─â a ┼úinut partea liberalilor, dar nu complet. Nu se respinge ideea ├«n sine de re┼úinere a datelor, dar Curtea decide c─â e o ├«nc─âlcare at├«t de grav─â a vie┼úii private, ├«nc├«t trebuie foarte strict ┼či limitat reglementat─â. At├«t de strict ┼či de limitat, ├«nc├«t te g├«nde┼čti dac─â mai merit─â. Deci s├«nt foarte curios dac─â guvernele na┼úionale vor reveni cu o nou─â directiv─â care s─â respecte decizia Cur┼úii sau o vor l─âsa balt─â.  

├Än ce prive┼čte cazul rom├ónesc, Curtea noastr─â a preluat ca atare argumentele general aplicabile ale celei europene. ├Än plus, aplicabil doar Rom├óniei, Curtea face demonstra┼úia c─â aveam dou─â regimuri diferite ale accesului la aceste date: procurorii ┼či poli┼úia le puteau cere cu mandat, conform Codului de Procedur─â Penal─â, pe c├«nd serviciile secrete (SRI, SIE, SPP, serviciile secrete ale armatei ┼či MAI) o puteau face conform legilor ÔÇ×speciale ├«n materieÔÇť. Adic─â legilor privind siguran┼úa na┼úional─â. Care legi ÔÇô ca s─â vezi! ÔÇô nu prev─âd mandatele judec─âtore┼čti. Acesta este punctul cu adev─ârat excep┼úional al deciziei Cur┼úii noastre, ├«n cazul Big Brother. Dincolo de argumenta┼úia de principiu preluat─â de la Curtea European─â, judec─âtorii constitu┼úionali rom├óni atac─â ├«n mod justificat privilegiile juridice ale serviciilor secrete, instituite prin legile lor de organizare (legi date la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 ┼či care reflect─â foarte bine spiritul acelei Rom├ónii,

Belarus). 

De aici avem, ├«n ultima vreme, un adev─ârat asediu mediatic al SRI la adresa Cur┼úii Constitu┼úionale. Presupun c─â s├«nt trei cauze ale acestei ofensive: 1) SRI ur─â┼čte din principiu controlul civil ┼či nu poate l─âsa nepedepsit un atare precedent, ca ni┼čte civili de la Curtea Constitu┼úional─â s─â-i spun─â c─â ar trebui s─â lucreze cu mandat de la al┼úi civili, magistra┼úi. Pur ┼či simplu, civilii nu ┼čtiu ei ce ┼či cum ┼či s─â nu se bage ├«n treburile b─âie┼úilor serio┼či ÔÇô cam acesta e spiritul pe care decizia Cur┼úii ├«l arunc─â ├«n aer. 2) Celor din SRI ┼či parlamentarilor care ar trebui s─â-i controleze le convenea aceast─â confuzie care se men┼úinea ├«n dezbaterile publice: noi, ofi┼úerii ┼či lucr─âtorii SRI, s├«ntem tot un fel de magistra┼úi, lucr─âm cu mandate, deci nu v─â fie fric─â de noi.  Decizia Cur┼úii demonstreaz─â ceea ce unele ONG-uri spun de mult─â vreme: SRI, SIE ┼či celelalte servicii nu lucreaz─â cu instrumentele legale general valabile pentru organele de stat, ci au excep┼úii de la acestea. Iar dac─â asta e valabil pentru reten┼úia datelor, atunci ar trebui s─â ne uit─âm ┼či la alte cazuri de legi cu aplicabilitate general─â, care s├«nt anulate c├«nd vine vorba de servicii, prin excep┼úiile create de legile speciale ale serviciilor. De aici motivul de isterie num─ârul 3) Acest caz ar trebui s─â duc─â la o revizuire a legilor proprii de organizare ale serviciilor, aceste legi trebuie aduse la zi, uitat modelul Iliescu-Virgil M─âgureanu-1991 ┼či instituit modelul european de control civil real asupra serviciilor. Dac─â Parlamentul nu are apeten┼ú─â pentru modernizarea acestor legi, atunci se cere o atacare a lor la Curtea Constitu┼úional─â, care, ├«n formula actual─â, pare a avea chef s─â aduc─â serviciile ├«n r├«ndul lumii. ┼×i ce spectaculoas─â ar fi o ┼čtire de genul: Curtea Constitu┼úional─â declar─â neconstitu┼úional─â legea de func┼úionare a SRI. 

Aceasta este povestea cu Big Brother 1. Avem ├«ns─â ┼či legea Big Brother 2 ┼či legea Big Brother 3. Care au o leg─âtur─â mai degrab─â vag─â cu fratele lor mare, ini┼úial. Dar cum presa nu prea poate g├«ndi complicat, le-a pus ├«ntr-o singur─â g─âleat─â. Noi ├«ns─â le vom trata separat.  

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.