Urbanism european în vechea Românie

Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
Urbanism european în vechea Românie jpeg

Pe m─âsur─â ce se ├«nte┼úe┼čte ofensiva care mutileaz─â peisajul istoric bucure┼čtean, apar cu o regularitate admirabil─â studii care recupereaz─â memoria ora┼čului. Acesta va supravie┼úui ├«n rafturi de bibliotec─â, ├«n timp ce str─âzile lui devin de nerecunoscut. Este singura compensa┼úie la care ni se las─â dreptul. Astfel de cercet─âri care dau la iveal─â ceea ce se g─âse┼čte ├«n arhive se datoreaz─â cel mai adesea unor arhitec┼úi profesioni┼čti. Ei s├«nt capabili s─â reconstituie ora┼čul care nu va mai fi. Totodat─â, cum o dovede┼čte exemplul de care va fi vorba aici, ei deschid o perspectiv─â cuprinz─âtoare asupra dimensiunii europene contemporane ├«n care au venit, pe r├«nd, s─â se insereze v├«rstele Capitalei rom├óne┼čti.

Dup─â Lotizarea ┼či Parcul Ioanid, cartea din 2007, ┼či pe drumul continuat cu teza din 2011, Cristina Woinaroski public─â la Simetria Istorie urban─â. Lotizarea ┼či Parcul Ioanid din Bucure┼čti ├«n context european, volum a c─ârui elegan┼ú─â grafic─â remarcabil─â corespunde nivelului ├«nalt al con┼úinutului. Subiectul ├«l constituie istoria terenului de 44.368 mp pe care mo┼čtenitorii librarului-editor George Ioanid l-au v├«ndut Prim─âriei, ├«n 1909. Cel mai vechi proprietar fusese un anume Presler, c─âruia localnicii ├«i spuneau Breslea. Ioanid, care tr─âia pe vremea Unirii, c├«nd a tip─ârit cronicile lui Grigore Ureche, Constantin Cantacuzino ┼či Radu Popescu, sub titlul Istoria Moldo-Rom├óniei, ├«┼či declara ÔÇ×ardenta mea dorin┼ú─â de a mul┼úumi pe rom├ónii amatori de orice asemenea vechi documente istoriceÔÇť. Cred c─â, de aceea, ar fi meritat s─â i se p─âstreze amintirea, ├«n loc s─â i se substituie, ├«n nomenclatura oficial─â, ÔÇ×Ion VoicuÔÇť, fiindc─â violonistul a locuit c├«tva timp ├«ntr-o vil─â din preajm─â. Ini┼úiativa de a crea acolo un parc public, cu banii b─âncii Marmorosch-Blank, o avusese chiar Ion Mincu ├«n 1890, c├«nd mai tr─âia Ioanid. Primarul care a realizat tranzac┼úia din 1909 a fost Vintil─â Br─âtianu, cel care a ├«mp─âr┼úit terenul ├«n 25 de loturi, dintre care pe unul ├«l va cump─âra chiar el, ├«n 1912, pentru casa pe care i-o va construi Petre Antonescu. Anii 1909-1914, ca ┼či cei doi urm─âtori, ai neutralit─â┼úii, au reprezentat un moment de mare activitate ├«n ┼čantiere. De altfel, am men┼úionat pentru deceniul precedent alt─â tentativ─â de modernizare, ├«ncercarea lui Delavrancea de a introduce tramvaiul electric. Preocuparea Prim─âriei de a configura organizat ┼či estetic spa┼úiul urban ├«nso┼úea efortul de a ├«ngr─âdi extinderea necontrolat─â a Capitalei. La 1906, Bucure┼čtiul era aproape c├«t Viena ┼či mai ├«ntins dec├«t Parisul! Bulevardul Dacia, pe care l-au numit a┼ča legionarii, dup─â ce purtase numele lui Vintil─â Br─âtianu, ┼či strada Dumbrava Ro┼čie au fost trasate pentru a limita lotizarea de la Ioanid.

Cine vine ├«n─âuntru? Doctori, avoca┼úi, ofi┼úeri, oameni politici sau familii boiere┼čti (Sturdza-Scheianu, Ol─ânescu, Lahovary, Bal┼č). Ace┼čti ├«ntreprinz─âtori ├«i folosesc pe arhitec┼úii renumi┼úi ai epocii: I.D. Berindei, P. Antonescu, P. Sm─âr─ândescu, E. Doneaud.

Identificarea ┼či imaginile caselor (care exist─â p├«n─â ast─âzi, cu o singur─â excep┼úie) au prilejuit paginile la care orice cititor va reveni cu nesa┼ú.

Problema lotiz─ârilor reziden┼úiale este tratat─â at├«t ├«n cadrul politicii edilitare ├«n Bucure┼čti de-a lungul jum─ât─â┼úii de veac ├«ncepute ├«n 1890, c├«t ┼či ├«n condi┼úiile ├«n care mari ora┼če din Occident (Londra, Edinburgh, Paris, Torino ┼či Berlin) ofereau modelul.

├Äntr-adev─âr, proiectul ├«ntocmit ├«n 1909 spre a avea un parc interior ├«nconjurat de vile citeaz─â exemple care p─âtrunseser─â ├«n doctrina ┼či ├«n practica urbanistic─â, inspira┼úia fiind preluat─â la noi din Germania. Autoarea analizeaz─â mai cu seam─â parcul Monceau de la Paris ┼či parcul K├Ânigin-Luise din Magdeburg (acesta din urm─â prezent├«nd cele mai multe analogii cu situa┼úia de la Bucure┼čti). Un ├«ntreg capitol are ├«n vedere tipologia lotiz─ârilor reziden┼úiale, urm─ârindu-le p├«n─â ├«n Italia Rena┼čterii, de unde Inigo Jones a preluat ideea pentru Covent Garden, ca s─â ajung─â apoi la scuarurile londoneze ┼či la cele care ├«mpodobesc, ├«n secolele XVIII-XIX, sta┼úiunea termal─â de la Bath, f─âr─â a uita, la NewYork, Central Park. Rezultatul este o frumoas─â lucrare de istorie a arhitecturii europene, pe care a┼č fi m├«ndru s─â o v─âd tradus─â ├«n libr─ârii din str─âin─âtate. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.