Un turist din 1906 (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
De spus încă o dată jpeg

Dintre ziariştii francezi dinaintea Primului Război Mondial, care vizitau România, ţară francofonă unde oaspeţii de la Paris erau bine primiţi, cine-şi mai aduce aminte de Léo Claretie (1862-1924)? Totuşi, cartea pentru care fusese probabil angajat, fiindcă şi atunci conducerea României se preocupa de imaginea în străinătate, a îndeplinit toate exigenţele contractului pe care-l bănuim. În două volume, Feuilles de route en Roumanie este o prezentare foarte completă şi bine documentată a ţării de odinioară. Autorul a mai scris şi un roman al cărui titlu – conţinutul nu-l cunosc încă – trimite la impresiile culese aici: Le vieux Tzigane ou une Idylle aux Carpathes. Acest Claretie – căci a existat şi vărul Jules (membru al Academiei Franceze!) – avea experienţa unor asemenea lucrări, cum mai publicase despre Tunisia şi despre Statele Unite. De data aceasta, informarea publicului păstrează un ton binevoitor, chiar cînd dă seama despre unele realităţi care contraziceau aprecierea generală asupra societăţii româneşti, de progres rapid! Rezultatul unei vizite sau al mai multora începe cu un capitol despre familia regală (la Peleş, la Bucureşti, la Cotroceni), descrisă cu simpatie, probabil autentică, pentru Carmen Sylva (poetă şi melomană, bate la maşină). Călătoria se încheie la Paris, cu prezentarea românilor stabiliţi acolo, artişti şi studenţi.

Ce spune Claretie despre Bucureşti? „Nici un oraş din Europa nu-i poate fi comparat. Este avangarda Europei occidentale.“ Măi, să fie! A mai spus vreodată cineva aşa ceva? Dar îndată vine şi explicaţia acestei originalităţi: sînt două oraşe într-unul singur – cel european şi cel oriental – iar ele, în loc să fie concentrice şi separate, se întrepătrund, se împletesc unul cu celălalt. Aspectul Bucureştilor este un argument pentru teoria că nu există aici o clasă mijlocie, ci trăiesc alături numai boierimea şi poporul. Datele pe care autorul le avea la dispoziţie precizează dimensiunile spaţiului în care trăiau 300.000 de bucureşteni, pe 1026 străzi: 5600 de hectare. Pe o suprafaţă imensă se întind cartiere paşnice, la fel de liniştite ca în provincie. Pe strada Verde (General Manu) sau strada Frumoasă, căsuţe misterioase se ascund în grădiniţe. Defilarea aristocraţiei parcurge „frumosul bulevard nou al Colţei“ şi Calea Victoriei, al cărei flux spre Şoseaua plimbărilor zilnice arată că „nimeni nu lucrează la 11 şi la 6“. Activitatea comercială se concentrează pe Lipscani, în cartierul dintre strada Covaci, Sf. Gheorghe, Templul Coral şi Sf. Vineri (în franţuzeşte: „Sainte Vénus“). „Dughenile sînt mici, înghesuite unele într-altele, larg deschise, fără fereşti sau geamuri, ca sukurile tunisiene. Din stradă, privirea se înfige în prăvălia umilă unde se îngrămădesc covoare, stofe bălţate, costume, încălţăminte, saci de porumb; deasupra lor se ridică o firmă de lemn vopsit, violent colorată, ca o reclamă ţipătoare, urlătoare, şi strada întreagă e luminată de culorile vii, înveselită de această aprinsă înflorire a albastrului de cobalt, a stacojiului şi a aurului, care decorează casele scunde şi albe cu note strălucitoare, ca o fanfară de bîlci.“ În spatele Lipscanilor, spre cheiul gîrlei, călătorul a descoperit ţigănia de un pitoresc oriental, dar n-a văzut Hanul lui Manuc, aşa că îl descrie după litografia lui Raffet: „o curte mare, înconjurată de clădiri cu un cat, mărginite către interior de două galerii cu stîlpi de lemn şi cu balustrade. Scara, în aer liber, de la galeria de sus coboară în curte, în mijlocul găinilor şi al căruţelor cu coviltir rotunjit, pe pămîntul bătătorit. Acoperişurile înclinate îşi apleacă streşinile peste bolţile în care se întîlnesc stîlpii. Prin lucarne intră lumina în pod. O ceată de ţărani s-a adunat în jurul focului care fumegă în mijlocul ogrăzii. Rufele se usucă pe o funie întinsă între coloane“. La Moşi, aceeaşi imagine rustică, dar întinsă pe 12 ha, evocă un bivuac de trib, din care numai Attila ar lipsi. Oaspetele a fost fascinat de sinceritatea pasionată a sufletului mulţimii, „care nu şi-a făcut ucenicia la Berlin sau la Paris“. Acolo, la Moşi, omul nostru a înţeles „revanşa românilor contra educatorilor din Occident“.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.