Un petec de plan

23 octombrie 2013
Un afiş jpeg

Un prieten îmi trimite pe Internet o bucăţică dintr-un plan al Bucureştilor pe care, fără să-l pot data cu precizie, îl cred de la începutul secolului trecut. El cuprinde un fragment din zona periferică nordică, ce va deveni rezidenţială în deceniul următor. Se întinde pe direcţia V-E, între strada Avedic şi aleea Cogălniceanu, deci de-o parte şi de alta a Şoselei (Kiseleff), avînd la sud strada Colonel Mihai Ghica – de fapt, prelungirea bulevardului care pleca din Piaţa Victoriei, purtînd acest nume al fostului proprietar, după care s-a chemat al Filantropiei, 1 Mai şi, de curînd, Ion Mihalache. Prelungirea Ghica era deja, în 1933, strada Arhitect Ion Mincu. Nume armenesc, Avedic este de mult uitat; a devenit Delavrancea, cu aleile răsucite în jurul său, A, B, C şi D. Din aleea Cogălniceanu – mai tîrziu strada Aviator Ştefan Protopopescu, Kogălniceanu (bis), Dăniceni şi, în sfîrşit, Gheorghe Brătianu – se văd aici, urcînd spre Herăstrău, numai trei proprietăţi: Mişu Stoenescu, V. Vasilescu şi maior Tomescu. Acestea pe dreapta. Pe stînga, vasta grădină a Sanatoriului „Sfînta Elisaveta“, învecinată la sud cu două case: una a doamnei locotenent-colonel G. Exarcu; cealaltă, la stradă, a Mariei Dupont, de la care a trecut la familia Văitoianu. Sanatoriul, la nr. 25 de pe Mincu, se numea încă Hönig în 1944, dar curînd după aceea a fost, în anii ’50, rezervat cetăţenilor sovietici, fiindcă toată suprafaţa, pînă la străduţa care face legătura cu şoseaua Kiseleff, a fost ocupată din 1935 de Legaţia – ulterior Ambasada – URSS, astăzi a Rusiei.  

După primul rond al Şoselei – unde, din 1892, era Bufetul (a cărui arhitectură reproduce pavilionul românesc de la expoziţia din Paris, 1889 – operă a lui Mincu), se găsea, pe Kiseleff nr. 3, proprietatea moştenitorilor lui Alexandru Gănescu, trecută apoi la principele Jan Korybut Woroniecki şi la soţia acestuia, Adina, care fusese doamna Take Ionescu. Noi am văzut acolo Muzeul de Artă „Béatrice şi Hrandt Avakian“ şi am vrea să-l revedem. Mai în spate a funcţionat mulţi ani alt sanatoriu, pentru studenţii TBC. La nr. 5, locuia Scarlat Iarca, dintr-o familie de boieri rîmniceni, el fiind soţul Arabellei, care a publicat în franţuzeşte o carte de amintiri (de fapt, anecdote şi frivolităţi). La sfîrşitul secolului al XIX-lea, un Constantin Iarca fusese deputat liberal, dar cu adresa la Buzău, deci fără casă în Bucureşti. Terenul a fost cumpărat în 1911 de prinţul George Valentin Bibescu, pentru care arhitectul Cerchez a construit o frumoasă casă, avînd la etaj o terasă cu arcade. Acolo, din 1927 a fost palatul Regelui Mihai, pînă în 1930, şi al Principesei-Mame Elena, pînă în 1932. Astăzi, clădirea, mult refăcută, este ING Bank. Fiindcă proprietatea Iarca nu fusese încă vîndută lui Bibescu, data documentului se poate stabili imediat după 1900.

Descifrarea planului continuă pe strada Avedic – paralelă cu Şoseaua –, tăiată la mijloc de o alee care se îndreaptă spre piaţa care va fi a Filantropiei şi care a primit, pe la 1930, numele de Profesor Nicolae Ionescu, în amintirea unui politician liberal chemat să predea istoria la Universitate. Pe ambele părţi – alte proprietăţi înscrise pe numele lui Al. Gănescu, iar mai la sud, probabil la colţul actual al pieţei cu strada Mincu – un căpitan Ion Anastasiu. Acelaşi mai avea o proprietate la marginea aleii. De acolo se înşirau, în direcţia parcului: I. Heldenreich, G. Păun, Iosif Iorgu, Tudorache Ghiţă, Franz Schmitt, Maria Lupea şi Andrei Schwartz. Mică burghezie împestriţată cu alogeni, la fel şi în partea opusă, înspre traseul actual al străzii Mincu: preotul Roşianu, Iosif Gancevici şi Grigore Artinovich. Români, aproape de originea lor rurală, alături de comercianţi sau meşteşugari cu nume străine. Ce trebuie neapărat reţinut este că peste tot era verdeaţă, pădure chiar, în care se împlîntaseră locuinţe modeste, joase, înconjurate de grădini. De asemenea, o profesiune răspîndită era a birjarilor („muscalii“ aveau grajdul lîngă casă). Oraşul se extindea către nord, mai încet pe linia pe care s-a dezvoltat bulevardul – destinat comerţului –, către viitoarea Piaţă Domenii, mai rapid între Kiseleff şi şoseaua Jianu, unde numai după 1930 va prinde contur Parcul Jianu. Bulevardul Aviatorilor de astăzi, mărginit de vile noi şi pietruit  – pavajul la care s-a renunţat nu de mult –, a înlocuit drumul bătătorit pe care veneau altădată, spre bariera de la Piaţa Victoriei, produsele satelor vecine, şi era numit Gheorghe Buzdugan, în amintirea regentului din 1927-1929.

Istoria străzii pe care o cunosc cel mai bine s-a schimbat după 1930, cînd, ca un omagiu pentru „eroii aerului“ (cărora li se va înălţa monumentul), au apărut în zonă nume de aviatori la o mulţime de străzi. În 1929 nu era încă nici unul. Protopopescu i-a fost atribuit aleii Cogălniceanu, unde, în 1934, Al. Tzigara-Samurcaş cumpără teren la colţul cu Mincu: de la Mişu Stoenescu trecuse la o firmă germană, F. Blumer & Co. din Schwanden. Un lot, Mincu nr. 29, a rămas lui C. Tutuc; pe cel din Cogălniceanu nr. 4, arhitectul Richard Bordenache a construit (P+3) casa în care au locuit, alături de părinţii lor (Al. Tzigara-Samurcaş şi Maria Cantacuzino), poetul Sandu Tzigara-Samurcaş şi pictoriţa Ana M. Berza, cu soţul ei, istoricul generator de gînduri majore. Mai departe, la nr. 5 – Constant Grigoriu şi sora sa, doamna Madgearu, văduva omului politic asasinat de legionari. Casa cu nr. 6 a fost a geologului Virgil Ianovici. La un moment dat, chiar Lucia Sturdza-Bulandra trăia la nr. 10. Casa vecină, la nr. 14, era a marchizei Montagliari. La nr. 16, inginerul Ion A. Berindei a avut de soţie pe Maria Tzigara-Samurcaş, violonistă. Pe frontul de vest al străzii, casa acoperită de viţă-de-vie nu mai era a lui Văitoianu, ci îi avea la etaj pe un general Dumitrescu şi pe fratele său, colonel, veniţi cu Divizia „Tudor Vladimirescu“, iar parterul a fost locuit, după arhitectul Ascanio Damian, de Fănuş Neagu, aşa că amintirea scriitorului dăinuie în zidurile acelea. Majoritatea clădirilor din şiragul din dosul ambasadei au fost multă vreme ocupate de militari sovietici. Totuşi, mai este de menţionat casa profesorului Radu Vulpe, arheolog ca şi soţia sa, Ecaterina Dunăreanu-Vulpe, amîndoi elevi ai lui Pârvan. Multe din aceste case erau, cînd am intrat în ele, pline de cărţi şi obiecte de artă. Erau, tot atunci, invadate de nedoriţii plasaţi de Spaţiul Locativ în acest mediu în care prezenţa lor era incongruă şi umilitoare. Cîţi ani a fost închis Ion Berindei ca „agent american“? Zece sau doisprezece? În orice caz, auzeam acolo despre alţi membri ai aceloraşi familii, care erau arestaţi. Nu era un peisaj cultural obişnuit, ci unul modelator de omenie.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

accident sju slatina3   foto euro24 jpg
Unșofer, cu o alcoolemie de 1,1 mg/l, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat cu mașina în curtea Spitalului Slatina
Un incident grav s-a petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 10/11 decembrie 2024. Un șofer de 27 ani, care a urcat la volan sub influența alcoolului, a pierdut controlul asupra direcției de mers și, în fața SJU Slatina, a trecut peste bordură și a ajuns în curtea unității sanitare.
citit carte barbat istock jpg
Ce este „lerul”? Cuvântul neobișnuit care apare în multe colinde, dar pe care puțini români îl pot explica
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne îndreptăm către jumătatea lunii decembrie. Poate că mulți dintre noi deja am început să ascultăm colinde, sau, dacă nu, o vom face destul de curând.
slobozia razie la urziceni si barbulesti foto ipj ialomita
Razie şi percheziţii cu mascaţii în Ploieşti, în mai multe dosare de tâlhărie şi furt
Peste 50 de poliţişti şi jandarmi au demarat, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în Prahova, dar şi percheziţii la mai multe persoane suspecte în câteva dosare de tâlhărie şi furt.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Piețele financiare românești, survolate de un stol de „lebede negre”: „Au mai fost văzute în pandemie, la Brexit și în 2008”
Piețele financiare românești au fost lovite de volatilitate în timpul alegerilor prezidențiale, rezultatele surprinzătoare ducând și la o dificultate neașteptată pentru Guvern în a împrumuta bani.
Kim Yong hyun   fostul ministru al Apărării din Coreea de Sud Foto Getty Images jpg
Fostul ministru al Apărării a încercat să-și ia viața în arest, după ce a recomandat impunerea legii marțiale în Coreea de Sud
Kim Yong-hyun, fostul ministru sud-coreean al apărării, a încercat să îşi pună capăt zilelor în timp ce se afla în detenţie, a declarat, miercuri, comisarul general al Serviciului Coreean de Corecţie.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Motivul neașteptat pentru care Andreea Bălan nu poartă inelul de logodnă de la Victor Cornea: „Foarte greu, de-a lungul anilor, am…”
Pe 3 decembrie, Andreea Bălan a trăit o zi memorabilă. În timpul unui zbor către Laponia, Victor Cornea, partenerul ei de mai bine de un an, i-a adresat marea întrebare. Răspunsul vedetei a fost un entuziast „DA”.
zile libere de paste jpg
Câte zile libere au românii în 2025. Cum arată calendarul pentru minivacanțe de la anul
Anul 2025 aduce vești bune pentru angajații din România, oferind un total de 17 zile libere legale, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii, iar restul de 4 în weekend.
sumudica platformax jpg
Șumudică își retrogradează o fostă echipă. UEFA i-a dat dreptate românului
Marius Șumudică (53 de ani), antrenorul echipei Rapid, a primit o veste bună de la Comisia de Disciplină a UEFA.
castig loto pitesti jpg
Un noroc fatal. A murit la stomatolog după ce a câștigat 32 de milioane de euro la loto
Un bărbat de 73 de ani din Brazilia, care a câștigat marele premiu la loto în luna noiembrie, a murit subit la stomatolog. A fost prima lui decizie de milionar în euro,