"Un oraş al desfătării"

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
"Un oraş al desfătării" jpeg

O broşură de reclamă, apărută în 1924 la Londra în colecţia „Countries of the World“, are chiar acest titlu: „Bukarest, Rumania’s Capital, a City of Delight“. Numele autoarei, Florence Farmborough, membră a Societăţii Regale de Geografie, e însoţit de calificările: călătoare, cunoscătoare de limbi străine şi expertă în Europa modernă... Cîţi experţi avem astăzi în altă Europă modernă! Însă pe atunci, după Primul Război Mondial, o asemenea specializare era mult mai rară, iar această femeie, care fusese infirmieră pe frontul rusesc, cîştigase acolo o experienţă extraordinară, cu preţul unor încercări aspre.

Dar să vedem mai întîi ce are ea de spus despre Bucureşti. „Este o capitală colorată, strălucitoare, un centru de rafinament şi cultură, de gust şi eleganţă estetică.“

Nu lipsesc temele obişnuite: „un oraş-grădină, acoperit şi înghirlandat cu frunzişul luxuriant din mijlocul căruia se înalţă acoperişuri ţuguiate, turnuleţe şi creştete de case de cea mai variată arhitectură.“ Inevitabil, impresia este a unui „puternic conflict între influenţele orientale şi occidentale.“ La o populaţie de 550.000 de locuitori, ţăranii reprezintă 80%, iar evreii sînt 44.000. Legislaţia a fost croită pe modelul instituţiilor franceze. Liderii intelectuali, înalţii funcţionari, oamenii politici şi ceilalţi care-şi pot permite sînt educaţi în capitala Franţei. Pe de o parte, există urmele influenţei greceşti, care s-a exercitat din Antichitate pînă la fanarioţi, pe de alta, toţi românii se mîndresc cu originea daco-romană.

Cîteva clădiri principale atrag atenţia: Ateneul, cu o faţadă ionică impunătoare şi cu o cupolă „bizantină“, Poşta Centrală, a cărei frumoasă intrare conduce spre săli de marmură, şi Palatul de Justiţie. De asemenea, bisericile: Mitropolia, Sf. Iosif, Domniţa Bălaşa, Stavropoleos. În tot oraşul, numărul bisericilor este de aproape două sute, libertatea religioasă fiind neîngrădită. În afară de sărbătorile religioase (Paşti, Sf. Dumitru), statul are ca zi festivă 10 Mai, data sosirii primului rege din dinastia germană. Pînă aici, nimic nou. Privirea atentă a vizitatoarei, cînd se plimba prin grădinile publice, a remarcat speciile de arbori: plopi şi salcîmi. Aceste plimbări au dus-o peste tot, pînă la marginile oraşului, unde a văzut fortificaţiile construite de Brialmont, care nu fuseseră de nici un folos în 1916. Conştiincioasa inspecţie a constatat şi oarecare dezvoltare economică: industrie textilă, morărit, metalurgie, cărămidărie şi – tradiţie populară – olărit. Capitala avea şi berării, şi fabrică de sticlă, dar era mai ales centrul de distribuţie al industriei petrolului.

Tonul se schimbă cînd vine vorba despre viaţa culturală. Presa este liberă şi în Bucureşti apar 114 ziare (cîte or fi acum?). Dintre ele, 16 erau în limbi străine, adică franceză şi limbile minorităţilor: greacă, maghiară, armeană şi idiş. Universitatea are 11.000 de studenţi şi 100 de profesori. Există Fundaţia „Carol“, înzestrată cu bibliotecă importantă. Cît despre divertisment, opt teatre şi, bineînţeles, Capşa, ceea ce justifică numele de „oraş al desfătării“, ca şi cum locuitorii ar trăi o bucurie permanentă.

Desigur, descrierea nu era numai pentru turişti. Miss Florence nu a omis aspecte mai puţin atrăgătoare: străzi strîmte şi întortochiate, încă prost luminate (deşi s-a introdus electricitatea), condiţii sanitare primitive. Faptul că majoritatea clădirilor erau de cărămidă, cu un singur etaj şi cu acoperiş de tablă, i s-a părut un indiciu de inferioritate faţă de capitalele din Occident. Nici veşmîntul de teracotă al caselor, împodobit cu „desene fantastice“ (stucaturile), n-a găsit mai multă preţuire în ochii autoarei.

Dar călătoria în România, probabil în 1923, a mai produs două cărţulii în care Florence Farmborough, în calitate de corespondent special pentru Times, a judecat altfel situaţia reală, aşa de diferită de superficialitatea mediului bucureştean. Mai întîi a scris despre „Ţărănimea istovită de trudă a unei ţări vechi“ şi, după un an, despre „Dobrogea, ţară mohorîtă de paragină şi de speranţă“. Prima oară cînd intrase în România fusese cu Crucea Roşie în 1917, din iulie pînă în noiembrie. Notele ei zilnice s-au publicat – Nurse at the Russian Front. A Diary 1914-18 – şi la apariţia lor, în 1977, ea trecuse de 90 de ani.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Calin Georgescu Foto Mediafax (9) jpg
Călin Georgescu recunoaște că a fost la ferma de la Ciolpani: „Am fost pentru că m-au rugat. Nu am participat la discuție”
Călin Georgescu a recunoscut în această seară, la Realitatea Plus, că a fost sâmbătă la ferma de la Ciolpani, unde s-a aflat și Horațiu Potra. Acesta a spus, însă, că nu a participat la discuțiile dintre echipa sa de pază și Potra.
congres-sua-shutterstock
Congresul SUA cere evaluarea riscurilor retragerii sprijinului pentru Ucraina
Congresmanii americani doresc ca șefii serviciilor de informații să evalueze riscurile pentru securitatea SUA dacă Washingtonul încetează să mai furnizeze arme Ucrainei și Rusia câștigă războiul.
Nicu Sârghea, toboșarul trupei VUNK Foto   Vunk   Facebook jpg
Toboşarul trupei VUNK a murit la vârsta de 48 de ani. „Lumea noastră a devenit mai tăcută”
Nicu Sârghea, toboşarul trupei VUNK, a murit joi, 12 decembrie, la vârsta de 48 de ani. „Îi vom simți mereu ritmul în fiecare cântec și îi vom purta amintirea în suflete”, au scris colegii de trupă pe pagina de Facebook.
71031783 1004 webp
România a fost admisă pe deplin în spațiul Schengen
Consiliul JAI, reuniunea miniștrilor de Interne din UE, a decis în această dimineață aderarea totală a României și Bulgariei la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Austria și Țările de Jos au renunțat la veto.
georgescu iohannis foto EPA + FB jpg
Klaus Iohannis și Călin Georgescu s-au întâlnit pe vremea când președintele României era primar al Sibiului. În ce context s-au cunoscut cei doi
Un articol din 2003, recent scos la lumină, dezvăluie un moment semnificativ din carierele publice ale lui Klaus Iohannis și Călin Georgescu.
Accident mortal Foto   Info Trafic 24 jpg
Șoferul care a murit în timpul unei întreceri a avut permisul suspendat de polițiști pentru conducere agresivă. Noi informații din dosar
Noi informații în cazul accidentului din Ploiești, de marți seară, în care au murit doi tineri. Șoferul care și-a pierdut viața în timpul cursei a avut permisul suspendat de polițiști. În cauză a fost audiat și celălalt tânăr care a participat la întrecere.
WhatsApp Image 2024 12 12 at 21 42 31 9c8f791e jpg
Cine este americanul dispărut care a fost găsit în Siria. A fost ţinut în închisoare, după ce a intrat în ţară ca pelerin
Un american, care a fost dat dispărut, a fost găsit în Siria. El spune că a fost ţinut în închisoare luni de zile după ce a intrat în ţară ca pelerin. Localnicii l-au văzut mergând desculţ pe străzile din sudul Damascului.
image png
Nicu Sârghea și-a prevestit sfârșitul! Ce a putut să spună cu doar o seară înainte de tragedie
Industria muzicală românească este în doliu după ce Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk, s-a stins din viață la doar 48 de ani. Moartea lui fulgerătoare a iscat doar lacrimi și suferință în rândul familiei, al colegilor de breaslă și al fanilor lui. Artistul a fost activ pe rețelele de socializare c
112 jpeg
O fetiţă de 9 ani s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier
Un tată a reclamat că fetiţa lui, de 9 ani, s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier, amplasat la mică distanţă. Polițiștii au găsit deficienţe la instalaţia electrică.