Un muzeu necunoscut

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Un muzeu necunoscut jpeg

Calitatea unui oraş o dau şi muzeele lui, fie că ele dau seamă despre acel oraş chiar, văzut de-a lungul trecutului său, fie că, prin subiectul lor, arată deschidere către ţări străine. Berlin, de pildă, pe lîngă Muzeul Mărcii Brandenburg, unde poţi vedea capitala imperială a lui Wilhelm al II-lea, are muzeele din Insulă: artă antică, artă egipteană, templul de la Pergam, artă islamică, artă bizantină şi a Europei medievale. La Edinburg, în Galeria Naţională Scoţiană, găseşti picturi de la Botticelli la impresionişti, muzee militare la castelul de sus, castelul de jos (Holyrood) adăposteşte o expoziţie de artă a Renaşterii din colecţia reginei, două sau trei case au păstrat interioare istorice, dar trecutul Scoţiei este reconstituit prin Galeria Naţională de Portrete, redeschisă de curînd, care, începînd cu secolul al XVI-lea, ajunge pînă în ziua de astăzi. Ce avem la Bucureşti? În primul rînd, desigur, Muzeul de la Palat, pentru arta românească şi cea europeană, şi Muzeul de Istorie Naţională. Acolo se duc turiştii şi şcolile. Dar mai există altele, de un interes apreciabil, cărora bucureştenii nu le trec pragul fiindcă nici n-au auzit de ele.

Astăzi va fi vorba de Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei. Pe strada 11 Iunie, numerele 36-38, se află casa în care a locuit o pereche de oameni interesanţi care, o viaţă întreagă, s-au înconjurat de lucruri frumoase: o clădire în stilul eclectic francez de la 1900, cu bow-window-uri, şi o grădină ascunsă între ziduri înalte. Muzeul a fost înfiinţat din 1992 şi s-a deschis zece ani mai tîrziu, după moartea Ligiei Macovei (1916-1998), pictoriţă şi graficiană de un talent original. Ea era, din 1939, soţia arhitectului Pompiliu Macovei (1911-2008), a cărui amintire, aşa cum o reţin cei care au avut norocul de a-l cunoaşte, este a unui om de carte, demn şi integru. Cariera lui explică împrejurările în care s-a alcătuit colecţia care, cînd a fost donată statului, cuprindea peste 1750 de lucrări de artă plastică, artă decorativă, mobilier şi artă populară, însoţite de 8000 de cărţi şi albume, pe lîngă alte mii de volume dăruite Institutului de Arhitectură. El a fost elevul lui Horia Creangă şi Octav Doicescu, lui i se datorează construcţia Aeroportului Băneasa şi a Stadionului „Lia Manoliu“, printre alte edificii publice din Bucureşti, în perioada primului plan cincinal. Tînărul modernist radical fusese şi simpatizant de stînga şi s-a implicat activ în procesul de modernizare a peisajului urban. Ca arhitect-şef al Capitalei, conduce planul de sistematizare din 1952, atunci cînd Partidul elimina din conducerea sa „aripa moscovită“. Din 1959 începe seria funcţiilor sale diplomatice – consilier de ambasadă la Paris, şef de misiune la Roma, ministru adjunct la Externe. În perioada 1965-1971 era preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, adică exact în anii de relativă relaxare a regimului: n-ar fi putut avea această răspundere nici înainte, nici după. Plecarea la Paris în 1971, ca ambasador la UNESCO, pînă în 1977, i-a dat posibilitatea de a se sustrage schimbării ideologice din ţară şi de a aduna mare parte din obiectele de artă care au format colecţia sa.

Cine pătrunde în casă astăzi se simte puţin descumpănit de diversitatea direcţiilor în care e atras, normal, avînd în vedere că aici au convieţuit două personalităţi, fiecare cu sensibilitatea sa proprie. Aşa se face că arămuri şi ceramică din Turcia, Caucaz şi Persia stau alături de ceramică şi porţelanuri din China şi Japonia. Dar în aceeaşi sală, care a fost atelierul Ligiei Macovei, impresia cea mai puternică o fac vechile dulapuri din Burgundia, Pirinei ori Provence, cărora le urmează în salon mobile Louis XVI şi Empire sau Biedermeier, precum şi oglinda de Boemia datată 1740. În biblioteca plină de albume de artă este un birou Louis-Philippe la care îţi vine să te aşezi, mai ales că e luminat de o lampă care i-a aparţinut lui Ion Mincu. Sufrageria conţine mobilă franceză, spaniolă şi florentină din secolele XVI-XVII, dar pe pereţi se văd tablouri de Marcel Iancu şi Ţuculescu, unul de Miracovici şi mai multe de Petraşcu. Artiştii din salon sînt Pallady, Ciucurencu şi Lucian Grigorescu. În vestibul şi risipite prin toată casa se găsesc picturile Ligiei Macovei, dintre care cele de tinereţe erau influenţate de expresionism. Un loc aparte îl au piesele de artă ţărănească: frumoase icoane pe sticlă de la Necula, un peretar săsesc, o icoană brâncovenească şi alta din Maramureş, piese de costum, ţesături, ceramică, un scrin din 1813 care nu e decît imitaţia populară a unui secrétaire Biedermeier...

Pentru toate acestea e timpul să se trezească, nu numai curiozitatea publică, ci şi respectul faţă de aceşti doi oameni a căror prezenţă discretă în viaţa culturală românească este într-adevăr exemplară.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.