Un caz de mutilare

Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
Un caz de mutilare jpeg

În aprilie 2011, cînd scriam aici articolul „Tupeu maxim“, credeam că s-a isprăvit în sfîrşit ruşinoasa poveste cu cele două case de la nr. 45 de pe Şoseaua Kiseleff, cărora proprietara lor le voia cu orice preţ demolarea. Intenţia dnei avocat Lucia Chereches era şi a rămas de a construi pe acest teren de 9000 de metri pătraţi nu mai puţin de cinci blocuri a cîte cinci etaje. Presa, care urmăreşte din 2005 dosarul, ne avertizează că, încălcînd sau ocolind (a cîta oară?) legea, doamna se apucă de demolat săptămîna viitoare. Ce instincte criminale la familia asta! Fiul proprietarei a dat foc uneia dintre case, fiindcă justiţia anulase o autorizaţie de desfiinţare a imobilului, dar atunci pompierii au intervenit la timp ca să oprească incendiul. Mă întreb, chiar n-a păţit nimic băiatul? Înţelegeţi că nu de arsuri mi-era grijă.

Să ne întoarcem, deci, la anii 1920-1927. Atunci au fost construite vilele de la nr. 45 A şi B, de către Felix Wieder, cineva al cărui nume a fost asociat cu al Elenei Lupescu, dar aceasta nu se bucura încă de situaţia specială pe care avea s-o aibă după 1930. Cu eleganţa lor sobră, clădirile se integrează în ambianţa rezidenţială din jurul Arcului de Triumf, zonă protejată, de altfel. Cît este de protejată se vede: recent, a fost dărîmată în apropiere o casă asemănătoare ca vîrstă şi stil, unde fusese restaurantul Flora. Nu m-aş mira să fi fost şi acolo o afacere a aceleiaşi persoane care a acumulat un patrimoniu imobiliar impresionant. La nr. 45 A îşi are reşedinţa oficială domnul Andreas von Nettenheim, ambasadorul Germaniei, care este ameninţat cu evacuarea. Vor fi tăiaţi copacii din frumoasa grădină a Excelenţei Sale. Blocurile vor desfigura peisajul, dar vor aduce mulţi bani cuiva care nu ştie ce să mai facă cu ei.

În iunie 2009 şi în ianuarie 2010, dna Chereches a cîştigat procese cu Primăria Sectorului 1, în urma cărora a obţinut, la 15 februarie 2011, autorizaţii de demolare pentru ambele imobile. Nu şi-a pus nimeni întrebarea de ce dl Chiliman se opusese distrugerii vilelor. Însă a intervenit asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“ (Nicuşor Dan) şi Tribunalul Bucureşti, prin hotărîrea nr. 21 773/3/2011, a suspendat autorizaţiile. Aici puteam vedea cum, cîteodată măcar, justiţia se confundă cu dreptatea, adică ceea ce visăm să se întîmple în viaţa de toate zilele a românilor.

Dejucarea planurilor de a-şi creşte şi mai mult averea a stîrnit furia doamnei care, ca juristă, ştie că există şi alte căi de a replica. A declarat chiar că va merge pînă la CEDO. Pînă la urmă, n-a fost nevoie. S-a adresat – aşa cum trebuia de la început – Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (acea a doua parte a titulaturii oficiale e imitată după exemple din străinătate şi este ironic contrazisă de realitatea noastră). Într-o şedinţă a biroului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, s-a analizat problema. Era la 26 septembrie trecut. Ce rezultat a avut această consfătuire de experţi nu pot să ştiu, fiindcă nu mai fac parte din Comisie, dar presupun că nu s-au putut pune de acord, fiindcă dosarul a ajuns la cabinetul secretarului de stat. Ce căuta acolo? În mod obişnuit, o decizie a Comisiei este suficientă. Au fost desigur presiuni şi oamenii n-au vrut să-şi facă de lucru. Aşa se face că, la 11 octombrie, întreaga documentaţie pleca de la Minister la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Bucureşti, pentru emiterea actelor „de desfiinţare“. Ele n-au mai întîrziat: s-a emis Avizul nr. 1059/Z/17. 10.2012 prin care se permite demolarea.

Din cîte ştiam eu, emiterea autorizaţiilor de demolare în zone protejate revine primarului general, pe baza Legii nr. 261 din 2009. Dacă nu s-a schimbat nimic între timp, sîntem iarăşi în ilegalitate. Sau a semnat cumva dl Oprescu? Cînd nu va mai fi acolo decît o grămadă de dărîmături, această întrebare, oricare ar fi răspunsul, va fi de prisos. Una după alta, vilele care formau un front de epocă adecvat cu Arcul de Triumf, cu atmosfera anilor ’20 sau ’30, sînt nimicite... şi astfel se mutilează înfăţişarea unui cartier cu care altădată se mîndrea oraşul. Că blocuri am mai văzut, nu-i aşa? De aceea mi-a venit în minte titlul unui roman de Graham Greene.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.