Un canadian la Bucureşti

Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Un canadian la Bucureşti jpeg

Cum mergi pe Calea Victoriei spre Palatul Regal (pardon, Muzeul de Artă), la colţul din dreapta intersecţiei cu Ştirbei Vodă, peste drum de Athénée Palace, este un bloc pe locul căruia au fost, pe rînd, hotelurile Orient şi Splendid. Înainte de 1877 era acolo cafeneaua unui italian, Francesco Bruzzesi. Nu ştiu de unde venise, nici unde s-a dus cînd el sau urmaşii lui au plecat către alte orizonturi, dar m-am întrebat dacă nu cumva au ajuns în Canada. Cartea pe care o deschid acum e semnată Jean Bruchési. Desigur, numai asemănarea numelor n-ar dovedi nimic, însă autorul, care a vizitat atît România, cît şi ţările vecine, pare să fi fost mai interesat de Bucureşti decît de alte capitale.

În zilele noastre, pierderea oraşului vechi, demolat sau transformat, ne îndeamnă să căutăm impresiile unor călători străini, care l-au cunoscut în trecut aşa cum bătrînii care simt că nu mai au mult de trăit se înconjură de fotografiile lor de pe vremuri sau ale părinţilor. I-a venit astăzi rîndul acestui volum, apărut la Montréal în 1932 – Aux marches de l’Europe. A traduce titlul cu „marginile Europei“ n-ar fi corect, fiindcă o marcă, în Evul Mediu, era un teritoriu de apărare a graniţei, departe de centru, sigur, dar integrat în aceeaşi fiinţă de stat, fără acea ambiguitate pe care o întrevezi în cuvîntul „margine“: Austria carolingiană sau Prusia Hohenstaufenilor au fost mărci, la începutul istoriei lor. Autorul, profesor la Universitatea din Montréal, în 1929, a căutat să cunoască regiunea recent adoptată politic în Europa, care era atunci considerată o zonă de tranziţie între Occident şi Orient. În fond, o situaţie întocmai ca aceea pe care o trăim acum. Itinerarul parcurs de cine citeşte acest reportaj porneşte din Polonia, străbate România, Bulgaria, Iugoslavia şi intră în Ungaria, pentru a se apropia de Viena.

De la primii paşi în realitatea românească, Bruchési surprinde aspectul oriental al Bucureştilor, care rezistau încă „urbanismului aşa cum îl concepem.“ Acesta „abia începe să recruteze discipoli: cu atît mai bine pentru a păstra peisajul pitoresc.“ Pe cheiul Dîmboviţei, care nu se visa port, vizitatorul, după ce a traversat piaţa de fructe, a admirat covoarele multicolore de vînzare, aduse din toate colţurile ţării. „Covoare din Oltenia, cele mai bogate, cele mai extraordinare, pe al căror fond verde, albăstrui sau adînc albastru sau violet, se revarsă din belşug trandafiri, maci, lalele şi narcise risipite în dezordine în grădina fanteziei, unde artista s-a distrat să imagineze animale: papagal, pisică, leu, tigru sau raţă.“ (unde a văzut el aşa ceva?). Apoi, „covoare din Muntenia, care sînt un amestec de motive florale, animaliere şi geometrice, covoare din Banat, mai primitive ca inspiraţie şi factură, pe care au fost azvîrlite la întîmplare cele mai ciudate coşuri de flori, covoare basarabene, care n-au nota clasică a celor olteneşti, unde flori mari în culori vii se desprind de pe fondul negru, în desene de o varietate uimitoare.“

Oraşul, cu „o populaţie care, astăzi, atinge aproape un milion“, n-a păstrat urme ale trecutului său, fiind „fără apărare şi faţă de elementele naturii şi contra invaziilor.“

Bruchési observă că „automobilul încă n-a înlocuit calul pe străzile animate din Bucureşti, unde mulţi preferă brişca taxiului de fabricaţie germană sau americană.“ El a pătruns şi în mizeria periferiei pe care o formează „un şir de sate mari, prin care gîştele şi porcii circulă în libertate.“ Contrast violent cu Calea Victoriei, „o lungă linie curbă, strîmtă, mărginită de case înalte, de hoteluri, magazine, librării şi saloane de coafură, întreruptă uneori de cîte un scuar sau o grădină înflorită.“ Ca în oraşele italiene, fiecare cu corso al lor, pe Calea Victoriei, între orele 5 şi 8 seara, turiştii au, pe cîteva sute de metri, un spectacol care „ar justifica denumirea de oraş al plăcerii“ pentru Bucureşti. „În faţa Cercului Militar, ale cărui terasă şi faţadă cu multe ferestre se luminează înainte să se lase seara, este o defilare neîntreruptă, un du-te vino continuu de bărbaţi şi femei din toate clasele, pe mijlocul străzii ca şi pe trotuare. Zumzăie necontenit strigătele şi hohotele de rîs peste care răsună vociferările vînzătorilor de ziare.“ Urmează o descriere entuziastă a româncelor, „brune sau blonde, care se îmbracă toate la Paris sau după modelele venite de la Paris.“ Lumea asta îşi ia aperitivul într-o curticică din spatele Cercului Militar sau sub copacii care mărginesc şoseaua Kiseleff, unde se aude muzica unui taraf ţigănesc.

Satisfacţia canadianului e sporită de „uşurinţa cu care, cel puţin la Bucureşti, românii şi româncele se exprimă în limba franceză. Cei care n-au învăţat-o la Paris au fost la şcolile ţinute de congregaţiile religioase franceze, la Notre Dame de Sion, de pildă, unde cele 300 de eleve, din care jumătate sînt interne, fiind atît românce, cît şi grecoaice, evreice sau armence, vorbesc franţuzeşte mai bine ca la Toronto. Influenţa Franţei era, pe atunci, atît de mare, încît stîrnea chiar susceptibilitatea politicienilor naţionalişti, care ţineau să-i spună unui străin, dacă nu era francez chiar el: „Nu sîntem negri, sîntem destul de mari ca să ne guvernăm singuri.“

Au trecut 80 de ani, cultura franceză pierde teren, fiindcă era prea asociată unei structuri sociale care a dispărut, covoarele ţărăneşti sînt la muzeu, Calea Victoriei este sufocată de maşini, dar unele probleme care ne obsedează au rămas aceleaşi.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.