Ultimul palat domnesc

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Ultimul palat domnesc jpeg

De la o vreme, istoria Bucureştilor a devenit un subiect care şi-a format publicul. Numărul de cărţi care-i sînt închinate creşte, au umplut deja un raft de bibliotecă. Pe măsură ce fizionomia oraşului se transformă, o nouă generaţie a căpătat interes pentru un trecut care nu mai este accesibil decît prin fotografii vechi, prin amintirile unor supravieţuitori sau prin documente adunate de exploratorii arhivelor. Aşa se face că şi aici, alături de informaţii despre starea actuală a monumentelor pe care le mai avem de apărat, apar din ce în ce mai des note de lectură care atrag atenţia cititorilor asupra unor cercetări cu privire la trecutul caselor şi oamenilor de altădată. Dintre acestea, se cuvine semnalată lucrarea arhitectei Oana Marinache – Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea. Arhitectura şi decoraţia interioară (Editura ACS, 2013). Trebuie spus din capul locului că este un model al genului. O muncă extraordinară – pentru care tînăra autoare recunoaşte că a avut ajutorul unor colaboratori numeroşi – a reuşit să reunească în numai doi ani tot ce se poate şti despre un ansamblu de monumente, cu vîrstele sale succesive şi, mai ales, cu istoria familiei care le-a construit şi locuit.

Singurul palat domnesc care s-a mai păstrat în Bucureşti – fiindcă de Palatul Ghica de la Colentina (1822-1833) nu mai poate fi vorba, cînd restaurant, cînd încuiat şi părăsit, – se găseşte în mijlocul Capitalei, pe Calea Victoriei, nr. 107-109. A fost al lui Barbu-Vodă Ştirbei, care şi-a avut aici reşedinţa în timpul domniei sale de la 1849 la 1856, cu o întrerupere din cauza ocupaţiilor militare aduse de Războiul Crimeii. Casa exista de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, cînd stăpînul ei, boierul oltean care-i va da numele său viitorului domnitor, călătorea la Karlsbad, dar a fost reclădită din temelii după un plan nou, de către arhitectul francez Michel Sanejouand, în 1833-1835. În 1849-1852 i s-au adus unele modificări interioare, s-au adăugat capela şi dependinţele, care au fost distruse în 1983 şi 2008. Se dovedeşte acum cît de justificat era certificatul de monument istoric acordat de Horia Teodoru, care ar fi trebuit să împiedice demolările. Vecinii din spatele grajdurilor de pe uliţa numită atunci Manea Brutaru (azi General Budişteanu) erau fraţii Iancu şi Grigore Grădişteanu, dintr-o familie înrudită cu Ştirbeii, însă aflată într-un proces de moştenire cu Bibeştii. Ceilalţi locuitori din preajmă erau oameni mai simpli – un cîrciumar, un zugrav... Alt document interesant din 1859 se referă la arborii şi arbuştii plantaţi pentru o grădină publică ce a existat cîtva timp în faţa palatului. După Unire, fostul domn s-a retras în străinătate (ca şi fratele său, Bibescu), casa din Bucureşti fiind împărţită între fiii săi, Gheorghe şi Alexandru, într-o perioadă pentru care există inventarul mobilierului din zece camere, plus biblioteca, al cărei catalog s-a păstrat, cu cărţile părintelui lor. Înfăţişarea de astăzi a clădirii se datorează prefacerilor din 1882: se reproduc planurile arhitectului Friedrich Hartmann (activitatea acestuia în Bucureşti a continuat pînă în 1912). Pentru un fiu al lui Alexandru, George (1883-1917), s-a construit „palatul nou“ de la colţul cu Calea Griviţei, după proiectul lui N. Ghika-Budeşti, dar a dispărut în 1944, la bombardament.

A doua reşedinţă princiară studiată în acest volum este palatul lui Al.B. Ştirbey de la Buftea (1863-1864), cu capela (1883-1890), al cărei autor a fost renumitul arhitect Th. von Hansen. Cercetarea minuţioasă cuprinde şi istoria moşiei, care se întindea, la sfîrşitul secolului al XIX-lea, pe 2350 ha, cu o descriere a parcului, unde mai pot fi văzuţi stejari din codrul Vlăsiei. Amenajările peisagistice, ca şi decoraţia interioară a conacului i se datorează Nadejei Ştirbey, ale cărei preocupări se întîlneau cu acelea ale cumnatei sale, Martha Bibescu, la Mogoşoaia, şi cu ale principesei Maria, la Cotroceni. Pictorul catalan şi veneţian Fortuny avea în epocă o mare influenţă, pe care au primit-o bucuros şi aceste doamne. Evenimentele istorice care au avut loc la Buftea au fost, în 1916, cînd familia regală se refugiase acolo, moartea prinţului Mircea, ultimul copil al Mariei, şi, în anul următor, pacea impusă de învingători. Imaginea interiorului este reconstituită pe baza fotografiilor şi a scrisorilor inedite. Inventarul alcătuit la naţionalizare, în 1949, reprezintă şi el o mărturie. Se dovedeşte astfel distrugerea bezmetică a unei ambianţe artistice cum această ţară nu avea multe. Totodată, starea în care se află, sub ochii noştri, în prezent, clădirile de la Buftea şi Bucureşti, arată că aceeaşi neglijenţă grobiană se prelungeşte. Calitatea grafică excepţională a volumului îi conferă şi calitatea de album, dar el cuprinde şi o contribuţie înaltă la genealogia şi iconografia familiei Ştirbey.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: wikimedia commons

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

grandis residence jpg
Țeapă imobiliară la Brașov. Un dezvoltator a construit blocul cu banii de avans, acum a mărit prețurile cu 60%
Zeci de brașoveni au plătit avans pentru apartamente în 2018. Din luna mai încoace au fost notificați de dezvoltator că li se vor rezilia contractele, deoarece prețurile au crescut.
criminal onesti gheorghe morosan jpeg
Sentință pentru teroristul din Onești. Gheorghe Moroșan are de plătit daune de 2 milioane de euro
Gheorghe Moroșan, autorul unei duble crime la Onești, a fost condamnat la 30 de ani închisoare. Soția lui va sta 12 ani după gratii, iar cei doi au fost obligați la plata unor daune ce însumează 2 milioane de euro.
Nor Cumulus FOTO Silviu Gurlui png
Un nor Cumulus a băgat spaima în oamenii Iașiului. Au crezut că „pâlnia de pe cer“ anunță o tornadă
Un fenomen spectaculos petrecut pe cer i-a speriat pe ieșenii care au crezut că norul în formă de pâlnie anunță o tornadă sau un alt fenomen periculos. Specialiștii au explicat ce este norul Cumulus.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.