Trei case pe Grivi╚Ťei

Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Trei case pe Grivi╚Ťei jpeg

Calea Grivi┼úei ÔÇô Podul T├«rgovi┼čtei de odinioar─â ÔÇô era, acum numai o sut─â de ani, artera vital─â de leg─âtur─â ├«ntre Gara de Nord ┼či centru. P├«n─â la r─âsp├«ntia cu Buze┼čti, a avut, pe ambele laturi, case negustore┼čti frumoase care reflectau m├«ndria de a fi dob├«ndit, ├«ntr-o singur─â genera┼úie, o avere de l─âsat, odat─â cu locuin┼úa, urma┼čilor. De la Buze┼čti ├«ncolo, agita┼úia febril─â a unui comer┼ú de contact direct cu strada d─âdea cl─âdirilor un aspect de bazar levantin, de suk african, ceea ce ├«┼či aminte┼čte foarte bine Gregor von Rezzori. C├«t se ├«ntindea ├«ns─â mahalaua Sfin┼úii Voievozi, merg├«nd c─âtre Manea Brutarul, atmosfera patriarhal─â se a┼čternea ocrotitoare peste case f─âr─â etaj sau doar cu unul singur, c─ârora totu┼či ├«mbr─âc─âmintea de stucatur─â le ├«nnobila ├«nf─â┼úi┼čarea, iar c├«te un cerdac, cobor├«nd spre copacii din jur, era locul unde st─âp├«nii ├«┼či sorbeau cafeaua, cu ochii dup─â trec─âtori. 

O Prim─ârie megaloman─â a reu┼čit p├«n─â acum s─â distrug─â tot ce a putut, la r─âscrucea C─âii Grivi┼úei cu Buze┼čti, dincolo de care privirea nu se mai opre┼čte p├«n─â la vechiul hotel de la col┼úul cu str. Dr. Polizu. Dac─â au mai r─âmas ├«n picioare Hala Matache ┼či casa cu ferestre ├«n stil ar─âbesc de la care se deschide strada spre pia┼ú─â, aceasta se datoreaz─â unei reac┼úii energice a activi┼čtilor din ONG-uri, dar mai departe, la intr─ârile ├«n Buze┼čti ale str─âzilor Popa Tatu  ┼či Mircea Vulc─ânescu ÔÇô acolo unde se pl─ânuie┼čte un larg sens giratoriu ÔÇô, demol─ârile vor intra ad├«nc ├«n ace┼čti afluen┼úi ai Diametralei. De fapt, ┼či Calea Grivi┼úei e amenin┼úat─â. Asaltul nu se poate opri, e ca o boal─â molipsitoare. Semnele acestei contagiuni se recunosc chiar la destul de mare distan┼ú─â ├«n interiorul C─âii Grivi┼úei care, de ani de zile, ├«ncepuse s─â fie mu┼čcat─â de blocuri, ┼či din direc┼úia opus─â. 

O situa┼úie disperat─â este aceea pe care o semnalez ast─âzi, de┼či nu am avut timp s─â caut informa┼úii despre istoria celor trei case cu numerele 50-54. Cele mai vechi s├«nt desigur ultimele dou─â, venind dinspre gar─â. Nr. 54 fiind pe col┼ú, are intrarea prin cerdac, ascuns─â de frunzi┼č, retras─â ca ┼či cum ma┼činile de la parcajul din fa┼ú─â ar fi gata s─â n─âv─âleasc─â peste ea. Chiar a┼ča cum este, cu largile ei ferestre pr─âfuite ┼či ├«nchise sau sparte, cu acoperi┼čul desfundat ┼či cu zidurile jupuite, are o elegan┼ú─â care vine din armonia propor┼úiilor. Fa┼úada lung─â e cea ├«ntoars─â spre strad─â, cu ornamente care abia se mai disting ├«n mijloc ┼či la cadrul ferestrelor. Urmeaz─â nr. 52: din dreapta ┼či din st├«nga, trepte suie c─âtre cerdacul din fa┼úa u┼čii de intrare, iar aceasta e str─âjuit─â de doi pila┼čtri care sus┼úin un baldachin de piatr─â boltit. Deasupra arcului din partea superioar─â a u┼čii este locul unei steme care lipse┼čte. ├Än acest element ca ┼či ├«n toate celelalte se distinge amintirea caselor boiere┼čti neoclasice. Buna arhitectur─â tradi┼úional─â nu cuprinde dec├«t parter ┼či pod. ├Äntre parapetele de c─âr─âmizi cu care e baricadat─â contra homle┼čilor ├«n c─âutare de ad─âpost, casa pare zidit─â de vie. Al─âturi, nr. 50 este ┼či ea p─âr─âsit─â. Mai t├«n─âr─â dec├«t celelalte dou─â, fiindc─â manifest─â tendin┼úa de modernizare, casa are ┼či un etaj care aliniaz─â cinci ferestre. Intrarea e ad├«nc─â ┼či boltit─â, ca de gang, dar etajul ├«nainteaz─â deasupra ei, av├«nd acolo o fereastr─â m─ârginit─â de o balustrad─â de fier forjat. 

Aceste case figureaz─â pe lista monumentelor istorice (categoria B), prin urmare demolarea lor e interzis─â. Dar nimic nu le ├«mpiedic─â s─â se d─âr├«me singure, dac─â s├«nt l─âsate ├«n paragin─â. Este solu┼úia pe care au adoptat-o numero┼či proprietari care, fie c─â n-au mijloacele unor repara┼úii din ce ├«n ce mai costisitoare, fie c─â doresc s─â aib─â c├«t mai repede terenul liber pentru o construc┼úie nou─â care i-ar ├«mbog─â┼úi. E clar c─â a fi proprietarul unui monument istoric nu e o fericire (dup─â cum ┼čtiu din proprie experien┼ú─â). Pentru a face fa┼ú─â datoriei de a p─âstra ┼či ├«ngriji, ar fi de c─âutat un cump─âr─âtor capabil s─â suporte cheltuielile necesare. ├Äns─â deoarece a trecut timpul, cu consecin┼úe dezastruoase pentru starea cl─âdirii respective, e greu de ├«nchipuit c─â cineva s-ar supune de bun─âvoie la obliga┼úiile pe care le comport─â o asemenea proprietate. S-ar putea rezolva ceva prin expropriere? Da, ar ├«nceta spectacolul dezonorant al caselor d─âr─âp─ânate, dar povara ├«ntre┼úinerii sau restaur─ârii ar trece asupra statului, ├«ntr-un moment ├«n care prefer─â s─â se ├«ncarce cu cheltuieli nes─âbuite ┼či mult mai mari (pasajul Basarab, Magistrala Uranus, Catedrala Neamului). Apelul la binef─âc─âtori priva┼úi? Ce garan┼úie a bunelor lor inten┼úii ar putea oferi? S─â zicem ÔÇô nu ┼čtiu dac─â e cazul ÔÇô c─â aceste case au fost na┼úionalizate, a┼ča cum e probabil:  statul a restituit, dar f─âr─â a-┼či asuma legal plata unor desp─âgubiri pentru deteriorarea pricinuit─â de-a lungul zecilor de ani de neglijen┼ú─â dispre┼úuitoare. Comunismul a cauzat daune, patrimoniului, mult mai mari dec├«t cele produse de Ceau┼čescu ├«nsu┼či. Succesorii lui se mul┼úumesc cu gesturi formale de renegare a regimului pe care l-au ├«ngropat.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.