Traian şi pasajul

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
De spus încă o dată jpeg

Pentru cine nu ştie, deşi bunul-simţ al orăşeanului educat e de obicei suficient, existenţa unei probleme urbane şi, în consecinţă, obiectivul rezolvării ei se stabilesc prin procedeul maximizării bunăstării generale. Nu poţi niciodată mulţumi pe toată lumea, dar comunităţile urbane au proiecte care încearcă să aducă la un numitor comun bunăstarea cît mai multor grupuri şi să ofere anumite compensaţii grupurilor care rămîn pe dinafară. De exemplu, dacă vrei să evacuezi nişte oameni săraci pentru un proiect de dezvoltare care va aduce oraşului per ansamblu un beneficiu, din acel beneficiu încerci să le dai şi lor o compensaţie, nişte locuinţe sociale ieftine sau o despăgubire pentru evicţiune. Binele general nu e uşor de atins, dar Bucureşti nu e singura capitală din Europa, şi avem experienţa altora să ne îndrume pe calea cea bună.

Oricine este un observator constant al situaţiei din Piaţa Romană-Victoriei va spune astfel că problemele acestei zone, atît strategice, cît şi de prestigiu a oraşului, sînt următoarele: traficul excesiv pentru că în nici o altă capitală accesul Nord-Sud nu se face prin centrul oraşului vechi; poluarea rezultată în urma congestiei; lipsa oricăror spaţii de parcare, ceea ce limitează semnificativ potenţialul economic al zonei, unde firmele şi rezidenţii nu au nici un fel de soluţii şi abandonează treptat zona, cu tot ce rezultă de aici, imobile în vînzare de cîţiva ani, pe care nu are cine să le cumpere şi să le restaureze, în ciuda prestigiului ariei.

Proiectul propus de Primăria Bucureşti pare să fi identificat însă o singură problemă din toate acestea, şi anume încetineala traficului. Aceasta e relativă, căci adesea vezi poliţia îndemnîndu-i pe şoferi să depăşească viteza legală în oraş ca să fluidizeze traficul; noaptea au loc concursuri de motociclete pe tronsonul Victoriei-Romană, pe care un simplu radar fix în faţa Poliţiei Sector 1 le putea rezolva de mult. Dar, ce să mai vorbim, scopul declarat al politicii urbane privind această zonă pare să fie creşterea traficului cu circa 30-40% (rezultînd în poluarea corespunzătoare), în vederea căreia se vor cheltui optsprezece milioane (preţul de pornire, se ştie că pasajul Basarab a costat de douăzeci de ori mai mult decît iniţial prevăzut), pentru un pasaj pietonal în Piaţa Romană, astfel ca maşinile să nu mai oprească deloc în zonă şi să gonească voioase spre Universitate. Dacă această politică va continua, vom deveni singura capitală din Europa în care axul central va funcţiona ca un ring, din care pietonii vor fi excluşi (ca la Tunis). De ce, nu se ştie, că primarul Oprescu a reuşit să îşi facă aprobată autostrada suspendată, a cărei misiune credeam că era tocmai să ia traficul din centrul Bucureştiului şi să creeze un pasaj Nord-Sud în afara Centrului Istoric, presupus a avea valoare turistică, nu de centură. Pasajul nou din Romană nu va avea parcări deloc, dar zeci de spaţii comerciale. Cum vor fi aprovizionate, cînd în jur nu ai unde opri, darămite parca, cu ce vor ajunge clienţii la ele ş.a.m.d. – nu e prevăzut. Proiectul a fost expus publicului. Dacă publicul l-a şi văzut, nu ştiu, dar de obicei participarea e foarte slabă. Pe site-ul Primăriei au comentat doar patru oameni, iar planşele afişate public sînt de nedesluşit pentru cine nu e specialist. Aşa că desluşirile pe care le voi da nu sînt de prisos.

Transformările plănuite pentru suprafaţă, care vor da pieţei o nouă înfăţişare, trebuie despărţite de lucrările de adîncime, mult mai importante întrucît încearcă a ameliora circulaţia în zonă, a automobilelor şi chiar a pietonilor, care vor căpăta un pasaj direct între staţia RATB şi cea de metrou. Ca să reamintesc situaţia, această piaţă se deschide în şase direcţii. A început prin a se forma în partea de nord, cu bulevardul care o uneşte cu Piaţa Victoriei şi care se chema atunci, prin anii 1890-1900, al Colţei, şi cu strada Cometului, după cometa Halley, care poartă de vreo 60 de ani combativul nume de Căderea Bastiliei. Opera anilor următori, pînă la Primul Război Mondial, s-a desfăşurat în două direcţii prin legăturile cu două artere centrale: aceeaşi stradă Romană care pleca din Calea Victoriei ca să ajungă la Dorobanţi se numeşte acum Mihai Eminescu în partea a doua, de la piaţă la răspîntia unde fostul Hotel Dorobanţi a devenit Howard Johnson, şi s-a întins mai departe, pe cînd prima parte, după lărgirea care a îndreptat-o, se numeşte Prelungirea Dacia. Înspre centru, de la 1900, a apărut strada care trece pieziş prin spatele Pieţei Amzei, astăzi Mendeleev, după ce primul ei nume, N. Bălcescu, a fost transferat unui bulevard, corespunzător amplificării rolului istoric al personajului. În sfîrşit, ieşirea către sud, largă, a fost necesară pentru a descărca circulaţia: este actualul Bd Magheru, a cărui vîrstă mai tînără, din epoca interbelică, se vede după înălţimea mai îndrăzneaţă a clădirilor, dintre care, la început, a mai rămas numai, în dreapta, blocul construit de arhitectul Marcel Locar, cu faţada deasupra pieţei dărîmată la cutremur şi refăcută.

Centrul intersecţiei este infinit prea mic pentru numărul de maşini. Interzicerea parcării pe trotuare nu are efect, fiindcă poliţia nu intervine decît rareori, parcări nu există, iar parcarea pe carosabil de-a lungul trotuarelor nu mai lasă spaţiul necesar traficului. O soluţie alternativă faţă de cea susţinută de acest proiect, care suprimă stopurile la ieşirea din Lascăr Catargiu şi intrarea în Magheru, ar fi, pur şi simplu, reducerea numărului de maşini, prin reglementări pentru care există modele diferite (Londra – unde accesul în centru e pe plată, Atena – unde e permis accesul doar alternativ pe numere cu sau fără soţ etc.), sau mărirea spaţiului, prin parcări subterane sau supraterane (instalarea unor grătare metalice deasupra spaţiilor verzi, pe care s-ar urca maşinile în staţionare, ca la Berlin, pe Kurfürstendamm).

Pietonilor li se făgăduieşte o promenadă la 4 m mai sus decît nivelul metroului şi la 3 m sub pavaj. Scări circulare şi lifturi ar lega acest etaj suplimentar de celelalte două şi de toate străzile din jur. Deşi unii poate doresc să rămînă la suprafaţă, să respire un aer mai puţin poluat şi să se uite în jur în timp ce zăbovesc la stopuri sau se plimbă, privind acele frumoase case vechi care s-au mai păstrat. Cei din maşini vor fi însă privilegiaţi cu o privelişte nouă. Se zice că Primăria noastră a primit de la cea din Barcelona o statuie de plasat: una de Salvador Dalí (?). Cine va călări prin mijlocul Pieţei Romane? Tata Traian spaniolul. Pereche cu statuia de pe treptele Muzeului de Istorie!

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.