Terminați odată cu circul!

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Terminați odată cu circul! jpeg

Spuneam odată, acum şapte ani, că reclamele au devenit o boală a oraşului. De atunci, situaţia a devenit incomparabil mai gravă. Bănuiesc că expunerea panourilor care desfigurează Bucureştii se face doar cu aprobarea autorităţilor edilitare, a arhitectului-şef al oraşului, desigur, sau, dacă e încălcată această indispensabilă condiţie, este necesară aplicarea unor amenzi substanţiale. Numai aşa s-ar dezvăţa cei care căptuşesc arterele centrului cu panouri uriaşe sau postere.

În primul rînd, poate cineva să mă convingă că publicitatea serveşte la ceva? O formă de comunicare utilă pentru comerţ sînt firmele. Ele atrag atenţia trecătorului că, din întîmplare, se găseşte în faţa unei băcănii (citeşte: minimarket!) de unde se poate aproviziona, sau în faţa unei frizerii, dacă are nevoie să se tundă. Asemenea semnalări existau din Antichitate, după cum ştim de la Pompei, unde erau chiar firme obscene, care îmbiau cu satisfacerea unor nevoi fizice mai intime sau cu stimularea lor (acum se cheamă sex-shop sau ,,masaj erotic“). Cine a văzut Muzeul Carnavalet n-a uitat frumoasa colecţie de firme care împodobeau, în secolul al XVIII-lea, prăvăliile pariziene. La Bucureşti, în ziua de azi, fie că sînt sau nu izbutite estetic, sînt mai puţin vizibile decît reclamele, aşa că treacă-meargă. Prezenţa lor e firească. Pentru micile ateliere de lăcătuşerie sau tocilărie, care au ajuns aşa de rare, este chiar o condiţie de supravieţuire. Dar cui – văzînd publicitatea de mari dimensiuni, care acoperă etaje întregi – îi vine în minte că nu şi-a cumpărat încă o saltea confortabilă, că s-ar spăla mai bine într-o cadă şi cu un duş pe care i le recomandă fabricantul sau vînzătorul, că ar trebui să-şi castreze cîinele de apartament, operaţie pentru care i se dă adresa veterinarului? Omul ştie, cînd a ieşit din casă, ce are de făcut, nu are nevoie ca reclama să-i propună o cheltuială la care nu se gîndise. De fapt, viitorul client scoate mai puţin din buzunar decît întreprinderea comercială care a lansat campania publicitară. Un afiş vă asigură că, prin achiziţia unor termopane nemţeşti, nu vă aruncaţi banii pe fereastră! Totuşi, costul punerii în circulaţie a panourilor ademenitoare este probabil foarte mare şi nu e răscumpărat. Gîndiţi-vă cum ar fi să nu existe reclame. Ar pierde executanţii (nu pot să spun: artiştii), dar nu cred că ar scădea profitul marilor afaceri cu care sînteţi ispitiţi. Altădată, în România erau gazete specializate, ca Realitatea ilustrată, din care nu lipsea imaginea cu care aveau curajul să recomande un produs. Puteai să bagi reclama în buzunar, păstrînd-o pentru uz propriu, sau să nu cumperi ziarul.

De ce trăiesc cu convingerea că reclamele sînt o nenorocire? Fiindcă ele intoxică prin nerozia textelor şi prin prostul gust al realizării. Tot ce e public se poate imita – ceea ce se şi întîmplă de obicei. Imaginaţia textierilor este surprinzătoare. Pe faţada decrepită a unui bloc se lăfăie un panou cît toate zilele, pe care vezi o pisicuţă şi un căţeluş tandru, îmbrăţişaţi – pentru ce? Ca să simţi gustul proaspăt şi răcoritor al unei ape minerale! Tencuiala scorojită indică dificultăţile financiare ale locatarilor, care speră să le facă faţă închiriindu-şi zidul şi astupîndu-şi lumina ferestrelor pentru reclamă. Din acelaşi motiv apare peste noapte un suport imens, într-o curticică strîmtă, dar expusă la stradă; acolo se vor lipi afişe care au să deterioreze perspectiva către un monument istoric. Altă pereche, dar umană, te îndeamnă să te bucuri de noile sticle de un sfert de litru. Strada noastră este cucerită pas cu pas de expoziţii de modă, aşa că se „focusează“ pe eleganţă. „Luxury evening dresses“ se identifică cu siluete feminine pictate pe zidul văruit, „Men’s fashion“  – cu nişte momîi bine îmbrăcate, în dulapurile de sticlă de pe balcon. Păcat de casa de acum un secol, care era un exemplu de restaurare. Aşa se transformă, în zonele aşa-zis protejate, caracterul tradiţional al unei străzi. Cea mai agresivă este invazia restaurantelor de lux. Pentru că bucureştenii vor să fie contemporanii epocii lor, era soluţia de a aduna aceste noutăţi în mall-uri. Asemenea centre de animaţie şi comerţ se numeau galerii, cînd au apărut în Occident, pe la 1840. La Paris, Milano, Napoli sau Bruxelles, conţinutul lor s-a modernizat, dar au păstrat arhitectura şi chiar decoraţia originală. În anii din urmă, mall-urile din Bucureşti fuseseră introduse în cartiere periferice, însă încep să pătrundă spre centru.

Ca stridenţă şi vulgaritate, reclamele sînt concurate zilele astea de afişele electorale. „Apărăm România ta“ ori „Mîndri că sîntem români“ aparţin aceleiaşi specii ca „Săptămîni româneşti la McDonald’s“. Poate că unii le găsesc apetisante. Încă mai puţin atrăgătoare sînt figurile de europarlamentari pe care le propun partidele.

Bărbaţii n-au de ce să atragă bunăvoinţa alegătorilor prin aspectul fizic, dar doamnele

...uitaţi-vă!

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.