Taxiuri

Publicat în Dilema Veche nr. 487 din 13-19 iunie 2013
Taxiuri jpeg

Cîte sînt acum în Bucureşti? Licenţe sînt 6000 – după alţii, 10.000, punînd la socoteală sau nu taxiurile cu număr din Ilfov, care ar fi 1600. Oricum, mulţimea lor a crescut imens faţă de trecutul pe care-l ţin minte sau despre care mi s-a povestit. Prin 1930, un tînăr din Craiova pleca la studii în străinătate, cu manualul de conversaţie român-italian, din care învăţa italieneşte. Coborînd din tren la Roma, le cerea celor care se repezeau să-l întrebe de ce are nevoie „una carrozza con tassimetro“, ceea ce provoca nedumerire, pînă cînd cineva mai întreprinzător aducea doi cai şi o veche trăsură cu taximetru. Dicţionarul fusese tipărit înainte de răspîndirea automobilelor. Românii nici nu se foloseau de aceste maşini decît rar, la plecarea în călătorie sau la întoarcere, deci locul taxiurilor era la gară. Cînd bunicii mei Iorga se urcau într-un taxi, se auzea întrebarea tîrzie şi inutilă: „Catincă, ai paşapoartele?“ Amintirile mele de copil mi-aduc în minte şirul „pobedelor“, atît la Gara de Nord, cît şi la Sinaia. În singura vacanţă pe care am petrecut-o în altă parte, la Vălenii de Munte, în 1954, nici nu exista un taxi, aşa că mama şi cu mine ne-am făcut intrarea în oraş cu o birjă, care a trecut pe sub un arc de triumf din scînduri vopsite în roşu, în vîrf cu o imitaţie a turnului Spasski şi cu citate din Lenin pe o latură, din Stalin pe latura cealaltă, scrise cu litere de-o şchioapă.

În ultimii 20 de ani ne-am obişnuit cu taxiurile, ca şi cu alte elemente ale vieţii moderne. De cîte ori am avut ocazia să vorbesc cu şoferii, am avut impresia că, din conversaţiile cu tot soiul de clienţi, şi-au adunat un capital de informaţii – nu chiar exacte, dar judecate critic. Pe vremuri, spuneam că ei sînt „detaşamentul cel mai înaintat al clasei muncitoare“; în prezent, am impresia că măcar unii dintre ei au pătruns în rîndurile micii burghezii. Copiii la facultate, cîine-lup în apartamentul de bloc, casă la ţară (nu prea departe de Bucureşti), cu grădină de zarzavat pe care o lasă vecinilor să o stropească în timpul săptămînii, iar ei vin în weekend la pescuit sau pentru reparaţii la acoperişul căsuţei. Cît despre credinţele lor politice, ele sînt dintre cele mai variate, deşi, în unanimitate, sînt nemulţumiţi de situaţia actuală. Unii îl regretă pe Ceauşescu, am şi un regalist care se bucură de cîte ori îl iau, fiindcă mă găseşte de acord cu el, dar, cel mai adesea, ei nu văd nici o soluţie.

Am aflat de la ei ce grămadă de hîrtii le sînt necesare pentru a face meseria asta (de care s-au apucat chiar cercetători ştiinţifici, la reducerea de cadre!). Se zice că, pentru a începe o firmă de taximetre, e nevoie de 30.000 de euro şi că, în Bucureşti, profitul anual ar putea ajunge la 38.000 de euro (numai 10.000 în provincie), dar e aproape imposibil să formezi o firmă nouă! Păi, dacă am înţeles bine, trebuie 11 aprobări pînă la licenţa finală... Una de la registrul auto, alta de la registrul comerţului, o copie a licenţei de transport – care se reînnoieşte anual –, un certificat de agreare, o atestare a pregătirii profesionale, bineînţeles, autorizaţia de funcţionare de la Primărie; n-au ieşit 11? Ei, am mai uitat. Pe lîngă toate astea, se cere o staţie radio de emisie-recepţie. Echiparea cu lămpi color, vopsirea maşinii etc. Birocraţia sufocă economia!

Licenţele pot fi obţinute individual sau de o companie care ar avea sute de maşini; aşa că, în 2004, numărul de licenţe – care ajunsese la 9500 – a fost limitat pentru cinci ani. Prin 2005, lista de aşteptare cuprindea 638 de solicitări. Primăria a anunţat, în 2010, că numărul licenţelor a scăzut pînă la 8500. Legea în vigoare a fixat limita la patru autorizaţii la mia de locuitori. Prin urmare, cînd sun la telefon ca să cer un taxi, am o concurenţă virtuală de 250 de persoane! De fapt, nu-i chiar aşa, fiindcă numărul meu, revenind cu regularitate, a fost înregistrat, telefonista îl recunoaşte şi, bănuiesc, îi acordă prioritate. Oricum, se pare că din 2011 se poartă discuţii în Parlament pentru o lege nouă a taximetriei.

De ce vorbim de taxiuri la „S.O.S. Bucureşti“? Nu le ameninţă dispariţia ca pe casele vechi, dar condiţiile în care evoluează această profesie reclamă şi ele mai multă atenţie. De n-ar fi decît pericolele care-i ameninţă pe şoferi. Ca în metropolele capitaliste, au fost şi în Bucureşti, din cînd în cînd, asasinate despre care am citit în presă. În alte cazuri, taxiul a fost lovit de o maşină la volanul căreia era un,,alcoolist“, omul care a trebuit să dea bani pe reparaţii l-a dat în judecată pe şoferul culpabil, dar procesul durează de doi ani... Şi închiderea accesului la această meserie – prin limitarea numărului de licenţe, lucru care, însă, nu limitează cumva accesul unor borfaşi ca aceia de la Otopeni – e o problemă. Un oraş e reprezentat de taximetriştii săi...

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.