Suferinţele unei case şi ale primului ei stăpîn

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Suferinţele unei case şi ale primului ei stăpîn jpeg

Acum doi ani, scriam despre imobilul din str. Henri Coandă (fost I.C. Frimu), nr. 11, rîndurile pline de amărăciune care se pot reciti aici: 

„De sus şi pînă jos, tencuiala, refăcută acum 40 de ani, este leproasă, descojită. Jgheaburile ciuruite au îmbibat-o de apa tuturor ploilor, aşa că, din capitelurile de ipsos, mai cade cîte unul. Scara care coboară în grădină de la biroul directorial are treptele înverzite şi roase. Atît în grădina din faţă, cît şi în curtea care se întinde de-a lungul clădirii, s-au îngrămădit inscripţii latine sau greceşti şi sculpturi antice, care nu sînt de marmură elenică, ci din piatra noastră locală, poroasă şi înnegrită. Cele două sere în care, odinioară, erau portocali şi palmieri sînt depozite de cărţi, cu cîte un ochi de geam lipsă. De o parte şi de alta a intrării, doi atlanţi susţin balconul de la etaj. Înăuntru, scara măreaţă urcă spre hall-ul împodobit cu picturi care, pe alocuri, s-au umflat de umezeală, ca şi imitaţia de lambriuri cu care sînt căptuşite alte încăperi. Neoanele, în loc de becuri, accentuează impresia că ne găsim, ca în povestirile lui Bulgakov, într-un palat din Petersburg „ocupat de proletari.“

Clădirea este proprietatea Academiei Române, sediul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“, cel mai important din ţară, şi descrierea corespunde întocmai şi situaţiei de astăzi. Nu s-a făcut nici un efort de a reabilita aspectul atît de degradat al minunatei case, de altfel monument istoric. O parte din activitatea Institutului s-a transferat în spaţiile care i-au fost puse la dispoziţie în Casa Academiei (Calea 13 Septembrie, nr. 13), edificiul grandios şi jerpelit pe care ni l-a lăsat moştenire Epoca de Aur. Pentru vechiul sediu, consolidarea necesară întîrzie.

De aceea, a venit vremea să amintim trecutul acestei clădiri, factorilor responsabili care, deşi trăiesc într-însa, nu dau nici o atenţie halului în care ea se găseşte. Ignoranţa şi lăcomia au avut acelaşi efect devastator asupra altui monument care păstra memoria întemeietorului casei. 

În 1884, cînd s-a construit imobilul din strada care se cheamă acum Coandă, acolo era mahalaua Popa Cosma. A fost locuinţa familiei Macca, de origine grecească – primul despre care ştim că se stabilise în Bucureşti este Alexandru, al cărui mormînt din 1852 se afla lîngă biserica Sf. Ioan cel Mare. Fiul său, Petre (1844-1905), ofiţer de intendenţă, luînd parte la Războiul de Independenţă, a fost rănit la Griviţa şi a ajuns la gradul de colonel. S-a căsătorit cu Elena Bălăceanu (1842-1912), care i-a adus ca zestre moşia Miroşi din Teleorman, fiica lui Costache Bălăceanu (1791-1843) cu Marghioala Drugănescu (1812-1890). Colonelul a avut doi fii, Ioan şi Mihail, amîndoi cu studii de drept la Paris. Pasajului care face legătura între Calea Victoriei şi strada Eugeniu Carada i s-a zis Macca – fiindcă Mihail a fost unul dintre proprietarii pe al căror teren s-a construit în 1891 – sau Villacrosse – după alt proprietar.

Testamentul Elenei Macca lăsa casa Ministerului Instrucţiunii Publice. Datorită acestui fapt a funcţionat acolo Biblioteca Pedagogică pînă în 1931, cînd N. Iorga a instalat în locul ei Muzeul Naţional de Antichităţi, căruia i s-a adăugat Institutul. Colonelul şi soţia lui sînt îngropaţi în cimitirul mănăstirii Pasărea.

În ultima vreme, mormîntul lor a suferit o profanare revoltătoare. Lanţurile care-l înconjurau, ornamentele uşilor criptei şi plăcile aplicate pe soclul de granit negru, cu reliefuri reprezentînd scene din războiul de la 1877, au fost furate, fiind toate de bronz – după care vandalismul a continuat: a dispărut chiar bustul colonelului Macca. Ce păzesc călugăriţele? O să vedem bustul la o licitaţie, dacă n-a fost topit. În acest fel, patrimoniul nostru istoric suferă pierderi ireparabile. Donatorii a căror generozitate a înzestrat mănăstirea şi a făcut posibilă găzduirea unei colecţii de interes public într-un decor aristocratic n-ar fi meritat nepăsarea grosolană de care au parte. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: R. Avram

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Un român grobian la meciul Cîrstea – Kvitova: S-a rușinat și comentatorul Digi Sport VIDEO
Din păcate, avem huligani, nu doar pe arenele sportive din țară. Mai nou, niște indivizi dubioși ne fac de râs și afară!
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.