Strada Sfinţilor nr. 7

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
Strada Sfinţilor nr  7 jpeg

La această adresă a luat avînt o schimbare excepţională a situaţiei pe care de atîta timp o deplîngem – crima de a dărîma sau de a lăsa să se piardă în paragină mărturiile tot mai rare ale vechiului Bucureşti. Să prelungim viaţa unor asemenea clădiri istorice, să le redăm strălucirea pe care ele au avut-o, aşa încît oraşul să-şi recapete, măcar pe alocuri, frumuseţea de odinioară, cu atît mai atrăgătoare astăzi, cu cît pînă şi turiştii străini s-au dezobişnuit s-o mai vadă acasă, este ceea ce ne dorim. Restaurarea îngrijită – cu asumarea, pentru un motiv moral sau patriotic, a necesarului sacrificiu financiar – nu s-a întîmplat încă decît foarte rar. De aceea este o datorie să semnalăm iniţiativa soţilor Loredana şi Silviu Preda, al căror exemplu ar trebui urmat. Domniile lor sînt proprietarii unui showroom de mobilă de lux care se cheamă Galeriile Noblesse, şi ai biroului de arhitectură Studio Insign. Au întreprins restaurarea imobilului aflat în strada Sfinţilor, la numărul 7. Acţiune care, începută acum un an, se apropie de sfîrşit şi „are ca rol susţinerea şi promovarea culturii, a artelor şi a designului interior“. Pentru instalarea unui Palat Noblesse – denumire cam ostentativă – s-au dat şi se mai dau sume însemnate, fiind avută în vedere chiar continuarea proiectului în alt cartier.

Aici, în strada Sfinţilor, numită aşa după biserica „cu Sibile“ pe care o înălţaseră Nicolae Vodă Mavrocordat şi mitropolitul său Daniil, acum 300 de ani, au venit să-şi înjghebe locuinţele meşteşugari, mulţi dintre ei din Austro-Ungaria. Un Ioan Pascu, în 1881, l-a însărcinat pe arhitectul Alexandru Săvulescu să-i construiască o casă elegantă, în acel stil eclectic pe care burghezia bucureşteană se grăbea să-l adopte, ca în jurul vecinei pieţe Rosetti. Acolo au mai rămas cîteva, după demolarea casei de pe Tudor Arghezi nr. 4, pe Negustori şi Hristo Botev (dărăpănate) şi Theodor Şerbănescu, nr. 2 (casa Zlatco, astăzi restaurată). Din 1903, casa de care e vorba a aparţinut bancherului Leon Berkowitz. S-au făcut atunci, de către antreprenorul L. Schmidt, unele modificări la exterior şi foarte puţine la compartimentarea interioară.

Schimbările mari le-au adus evenimentele: mai întîi falimentul băncii, tărăgănat între 1931 şi 1939, ceea ce i-a deposedat pe Eli, Adolf şi Max Berkowitz de averea lor personală. Deşi aceasta fusese de proporţii impresionante, cuprinzînd numeroase case din Bucureşti şi Sinaia, terenuri şi moşii, ele n-au fost suficiente pentru a plăti datoriile. Max, ultimul supravieţuitor dintre fraţi, n-ar mai fi putut să-şi păstreze vreo proprietate rurală după decretul de la 4 octombrie 1940. O nouă etapă în istoria casei s-a deschis la naţionalizare. Comuniştii au instalat în clădire Cercul Copiilor din sectorul 2. Cînd în sfîrşit clădirea a fost revendicată, ea a fost vîndută, apoi părăsită. Degradarea s-a întins foarte repede, deoarece casa nu mai era deloc întreţinută şi ţigănia din împrejurimi s-a înstăpînit şi acolo. Hotărîrea îndrăzneaţă a familiei Preda a salvat casa.

Lucrările de consolidare au fost însoţite de reconstituirea stucaturilor, precum şi a unor uşi şi sobe care au putut fi reparate. Ideea de a reface şi pictura plafoanelor, din care nu s-a mai păstrat nimic, mi se pare mai puţin fericită. Albeaţa tencuielii este de ajuns ca efect. Urmează să apară în curînd o carte care va cuprinde povestea casei, a familiei care a trăit acolo, a zonei şi a arhitectului. Autorii, Adrian Majuru şi Anca Ghiorghiu, au dus la capăt o cercetare extrem de conştiincioasă, pe baza documentelor de arhivă. O contribuţie foarte valoroasă o reprezintă inventarierea locuitorilor de pe strada Sfinţilor, pe la 1900 (nume, profesiuni, cetăţenie). Dacă am avea aşa ceva şi pentru alte părţi din harta vechilor Bucureşti! Acest volum va fi primul dintr-o serie intitulată Clădiri renăscute. Am fi de două ori cîştigaţi: prin alcătuirea unui întreg şir de studii istorice – aşa cum am văzut în biblioteci din Elveţia pentru cîte un oraş, o stradă după alta! – şi prin restituirea fizică a unor fragmente din oraşul pe care l-am uitat.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: D. Călinescu

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

autostradaa7 SURSA CNAIR jpg
Zeci de firme se bat pentru sutele de milioane de euro alocați unui tronson al Autostrăzii A7
Firmele, 23 la număr, care se bat pentru sutele de milioane de euro alocaţi unui tronson al Autostrăzii A7, Bacău-Neamţ-Paşcani, sunt din România, Turcia şi Ucraina.
arsenal
Explozie la cea mai mare fabrică de armament din Bulgaria. Cel puțin trei oameni au murit
Trei oameni şi-au pierdut viaţa în urma unei explozii produse la un atelier al firmei Arsenal, cel mai mare producător de armament din Bulgaria, informează Reuters.
Adrian Negrescu 3 jpg
Guvernul Ciucă, tot înainte spre recesiune. Un analist economic explică unde ne vor duce măsurile guvernanților
Anul viitor va fi anul recesiunii în Europa și în România, este convins analistul Adrian Negrescu. Principalele cauze, în opinia sa, sunt: inflația uriașă, criza energetică, creșterea fiscalității și lipsa restructurării aparatului public.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.