Stafie de cas─â

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Stafie de cas─â jpeg

Crede┼úi ├«n stafii? ├Än orice caz, mi se pare c─â, dac─â oamenilor care au fost le este ├«ng─âduit c├«teodat─â s─â se ├«ntoarc─â, fie c─â-i vedem sau nu, acolo unde au tr─âit, acela┼či lucru ar fi cu putin┼ú─â pentru sufletele caselor d─âr├«mate. Nu se poate ca via┼úa celor care, ├«n─âuntrul acelor case, au muncit, s-au bucurat ┼či au suferit s─â nu se ├«ntip─âreasc─â ├«n ziduri ca fumul, a┼ča ├«nc├«t, dup─â dou─â genera┼úii sau trei, urma ei s─â r─âm├«n─â ne┼čtears─â. Iar c├«nd pere┼úii se pr─âbu┼česc sub lovitura buldozerului, c├«nd cle┼čtii spintec─â ┼či rup c─âr─âmizile, unde se duce oare sufletul casei? Nu-mi pun aceast─â ├«ntrebare pentru prima dat─â. M─â g├«ndesc acum la o cas─â distrus─â de cutremurul din ÔÇÖ77 care a fost ref─âcut─â ├«ntocmai cum fusese, cu acelea┼či mobile ┼či tablouri la locul lor, dar care a r─âmas goal─â ┼či rece, asemenea unei c─âprioare ├«mp─âiate care nu mai alearg─â. Toate astea mi-au revenit ├«n minte cu prilejul dispari┼úiei unei case despre care am scris articolul ÔÇ×Desfiin┼úare de construc┼úieÔÇť. 

├Änscris─â ├«n prezent ca ÔÇ×str. Tudor Arghezi nr. 4ÔÇť, vechea adres─â era pe Scaunelor, adic─â acea strad─â care pleca spre nord din spatele Spitalului Col┼úea, de la Biserica Scaune, nume care n-are nimic a face cu postamentul patruped, fiindc─â ÔÇ×scauneÔÇť li se zicea alt─âdat─â tejghelelor de m─âcelari, adunate la un loc ├«n cartierul delimitat acum de str─âzile Hristo Botev ┼či Polon─â. Acolo erau pe vremuri dou─â propriet─â┼úi care n-au fost reunite dec├«t dup─â Primul R─âzboi Mondial. Una era, ├«n 1918, parcela doamnei Ana D. Vioreanu, pe care se afl─â ├«nc─â o cas─â de la, aproximativ, 1860-1870, v├«rst─â stabilit─â pe criterii ca tipul de c─âr─âmid─â, partiul ┼či forma primar─â de stil neoclasic. Cealalt─â cas─â, care nu mai exist─â din septembrie, apar┼úinuse ├«n secolul al XIX-lea unei familii Predescu, din care Tudorache Predescu mai tr─âia ├«n 1847. De la acest str─âmo┼č se p─âstrase pivni┼úa boltit─â pe arcade. Locuin┼úa a fost ref─âcut─â, dup─â Unire, deci ├«n acela┼či timp cu vecina ei, dar dup─â un gust mai ÔÇ×sub┼úireÔÇť ÔÇô dovad─â holul central octogonal ┼či succesiunea u┼čilor vitrate, prin care, din pragul celei din fa┼ú─â, se vedea cea deschis─â ├«n spate c─âtre gr─âdin─â. Porticul neoclasic la intrare atr─âgea aten┼úia, indic├«nd ┼či el priceperea superioar─â a arhitectului. Am gre┼čit doar c├«nd am calificat aceast─â cas─â drept ÔÇ×boiereasc─âÔÇť. Nu ne intereseaz─â mai pu┼úin s─â constat─âm c─â ├«n negustorimea bucure┼čtean─â p─âtrundeau asemenea ambi┼úii. ├Än 1927, Ella H. Mann, care mo┼čtenise cele dou─â imobile de la tat─âl ei, Dumitru Com┼ča, le vinde lui Ionel Finkels. Dup─â na┼úionalizare, ├«ntr-una din case s-a instalat o gr─âdini┼ú─â de copii, iar a doua a fost luat─â de Centrofarm. Am├«ndou─â au fost evacuate pentru a fi demolate, una a sc─âpat deocamdat─â. Autoarea studiului istoric, doamna Cezara Mucenic, a sus┼úinut calitatea de monument pentru ambele; ├«i s├«nt ├«ndatorat pentru informa┼úiile pe care le-am ad─âugat aici, dup─â ce regretam c─â ÔÇ×nu se ostene┼čte nimeni s─â caute ├«n arhiveÔÇť. Iat─â c─â are cine s─â caute, cu competen┼ú─â ┼či probitate, dar nu se ┼úine seama de aceast─â cercetare, atunci c├«nd beneficiarul are un interes material. A┼ča cum s-a ├«nt├«mplat aici, dac─â expertul consultat se opune demol─ârii, se g─âse┼čte altul ca s-o justifice (├«n cazul nostru, domnul Luc─âcel semneaz─â ┼či proiectul viitoarei construc┼úii care se va ├«n─âl┼úa pe terenul ÔÇ×eliberatÔÇť). 

Stau ┼či m─â ├«ntreb: cum or fi dormind cu strigoii ├«n dulap unii arhitec┼úi care s-au ├«mp─âcat cu d─âr├«marea mai multor case vechi? 

├Än alte capitale ale lumii, prin care au ├«nceput s─â umble ┼či ai no┼čtri, pre┼úul unei asemenea cl─âdiri cre┼čte odat─â cu v├«rsta. Acolo, este o m├«ndrie pentru cump─âr─âtor s─â-┼či pun─â firma sau doar numele deasupra unui portal istoric. De aceea ├«l caut─â cu dinadinsul: patina, adev─ârat─â sau nu, face parte din semnele vizibile ale prosperit─â┼úii cu care cineva vrea s─â ia ochii clien┼úilor sau concuren┼úilor. N-avem, din p─âcate, ├«n Bucure┼čti cl─âdiri civile mai vechi de dou─â secole; celor care supravie┼úuiesc ├«nc─â, le punem termopane, cutii de aer condi┼úionat ┼či ligheane de TV. Numai la noi mai exist─â idealul imobilelor de ├«nchiriat din epoca interbelic─â ÔÇô li se zicea ÔÇ×case de raportÔÇť: cu fiecare etaj ├«n plus ├«┼či simte omul viitorul asigurat.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.