S-a întors!

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
S a întors! jpeg

„Cucoane Lascarache,
ministru prezident,
Aruncă-ţi ochii încoace, 
nu fii indiferent!“ 

Sînt probabil vreo sută patruzeci de ani de cînd nu s-a mai auzit acest cîntec care-l lua peste picior pe şeful de atunci al guvernului, aşa cum a fost întotdeauna obiceiul acestei naţii. Lascar Catargiu (1823-1899) era însă unul dintre oamenii politici cei mai destoinici care şi-au asumat răspunderea conducerii ţării în timpul cînd societatea românească înfrunta prima tranziţie modernizatoare. Chiar dacă, la un moment dat, în 1876, a fost dat în judecată, împreună cu guvernul său conservator, de către liberalii în sfîrşit ieşiţi dintr-o opoziţie de cinci ani pentru a-i lua succesiunea. Realist, cumpătat şi, la nevoie, autoritar, a străbătut jumătatea de secol a carierei sale fără să se schimbe; vremurile se schimbau în jurul său. Începuse prin a se alătura revoluţionarilor de la 1848 – celor moldoveni, mai moderaţi –, adusese în lupta pentru Unire marea lui moştenire de nume şi de avere, care-l îndreptăţea să fie chiar candidat la domnie, iar a doua zi după alungarea lui Cuza, fiind unul dintre cei trei locotenenţi domneşti, a reprimat fără şovăială mişcarea secesionistă de la Iaşi. Ca atare, a fost cel dintîi prim-ministru al lui Carol I. A fost de patru ori preşedinte al Consiliului.

Cînd domnitorul constituţional a ameninţat cu abdicarea, Catargiu a fost cel care a ştiut să calmeze spiritele. Acest dar al său de curaj s-a mai văzut şi în altă împrejurare, pe care o povesteşte un memorialist din acea epocă. Nu mai ţin minte ce răzmeriţă izbucnise în Bucureşti, adunînd pe cheiul gîrlei o mulţime furioasă care urla şi azvîrlea pietre, aşteptîndu-i pe deputaţi să coboare de pe dealul Mitropoliei. Ceea ce a pus capăt agitaţiei a fost ieşirea bătrînului boier care s-a îndreptat liniştit şi singur către cei mai agresivi, iar aceştia, unul cîte unul, şi-au scos căciulile.

După moartea lui, statuia care i se datora a fost încredinţată sculptorului francez Antonin Mercié (1845-1916), acoperit de premii şi specializat în statui alegorice sau comemorative, de care a Treia Republică avea nevoie spre a construi o cultură politică. Artistul mai executase pentru Bucureşti şi statuia altui lider al conservatorilor – Alexandru Lahovary – în 1905. Recitesc articolul pe care N. Iorga l-a scris în 1907: „S-a inaugurat statuia de marmură a lui Lascar Catargiu, statuie tare şi albă (aşa i-a fost tare şi alb sufletul; succesorilor săi in spe li se va face o statuie de nichel)“. Frumoasă metaforă! Dar statuia din centrul Pieţei Romane era de bronz, dovadă că Iorga nu participase la ceremonie. Aşa mi s-a întîmplat, asistînd la reaşezarea statuii lui I.I.C. Brătianu la locul ei, să-l aud pe răposatul Dan Amedeu Lăzărescu: „Priviţi acest bronz!“ (oratorul citea de pe o fiţuică, fără să-şi ridice ochii; altfel, ar fi băgat de seamă că opera lui Mestrovici este de granit negru). Cu aceeaşi ocazie, numele de Lascar Catargiu a fost dat porţiunii din Bulevardul Colţei care lega Piaţa Romană cu Piaţa Victoriei, „un mare bulevard de risipă“, spunea Iorga, „în care se ţin lanţ case de boieri pe care el şCatargiuţ i-ar fi dorit la ţară şi de parveniţi pe care nu i-a îmbogăţit el“. Pe cărţi poştale şi într-o fotografie din 1917, sub ocupaţia germană, se vede că în jurul pieţei erau încă puţine case şi mulţi copaci. Copacii nu mai sînt şi în locul lor au crescut blocuri. Într-o zi, cînd ieşeam de la şcoală, prin 1957, am văzut cum dărîmau statuia, trăgînd-o jos cu odgoane. În cădere, i s-a turtit capul şi aşa a rămas. După vreo douăzeci de ani, statuia era lîngă Combinatul Fondului Plastic, la Casa Scînteii, în picioare şi sprijinită de un zid, aşa cum aveam să zăresc un Stalin la Moscova, ascuns în dosul Galeriei Tretiakov.

De mult aşteptam să se întoarcă. Un domn strîns în redingota lui de bronz şi cu mîna dreaptă înfiptă între nasturii de la piept cu un gest napoleonic a apărut la colţul străzii Povernei, în spatele staţiei de autobuz. În Piaţa Romană nu mai e loc de ceas şi de troiţă. Pe domn l-am recunoscut numai după semnătura sculptorului. Falsă, de altfel, fiindcă, deşi scrie „A. Mercié“, este Bolborea. Am avut impresia că, din ansamblul monumentului, s-a păstrat o parte originală: Patria recunoscătoare, cu un snop în braţe şi cu un copilaş ţinîndu-se după ea. Ţăranca (nu-i aşa? Ţară agricolă) întinde braţul spre soclu, ca pentru a grava numele, care deocamdată lipseşte: aceeaşi formulă ca la statuia lui Gh. Duca de la gară. Ce e de la soclu în sus este o copie, al cărei preţ îl ştiu, dar mi-e ruşine să-l spun, negociat cum a fost de trei ani încoace. Adică s-a recurs la aceeaşi şmecherie ca la statuia lui Carol I, care, mă rog, unora le place. Că de căruţa cu paiaţe din faţa Teatrului Naţional, datorată aceluiaşi artist contemporan, nici nu face să mai vorbim. Îmi vine iarăşi în minte: 

„Cucoane Lascarache, ministru prezident,
Aruncă-ţi ochii-ncoace, nu fii indiferent“... 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: R. Avram

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.