Româniile suprapuse

Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

Un ┼ú─âran ├«n v├«rst─â, cu o ghioag─â ├«n m├«ini, urla la copiii care jucau fotbal ├«ntr-o poian─â. ÔÇ×Pe averea mea?...tu-v─â Pa┼čtele mamei voastre!ÔÇť ┼×i rotea amenin┼ú─âtor ghioaga lui ciob─âneasc─â. La ├«nceput, de la distan┼ú─â, am crezut c─â-i Gheorghe ┼či c─â a ├«nebunit. Despre Gheorghe s-ar putea spune c─â e tipul de ┼ú─âran autentic de la munte. Un om echilibrat ┼či senin, aspru dar plin de bun-sim┼ú, sub┼úire la trup, dar cu mult─â putere, harnic ┼či la multe priceput, dar ┼či cu bucuria b─âutului. Reprezentantul unei Rom├ónii profunde de bun─â calitate, o specie pe cale de dispari┼úie.

┼×i cum s─â fi vrut Gheorghe s─â dea cu parul ├«n ni┼čte copii? De fapt, nu era Gheorghe, ci Poponeci, dup─â cum aveam s─â descop─âr, un alt ┼ú─âran, un ins cu dou─â fe┼úe, cu o c─âut─âtur─â viclean─â, cu vorba mieroas─â la nevoie ┼či plin─â de sud─âlmi ├«n restul timpului, cu mintea ├«n┼úesat─â de interese ┼či socoteli l─âturalnice, gata la orice compromis ┼či ├«n acela┼či timp capabil s─â fac─â r─âu. ├Ämbr─âcat gros, cu c├«teva jersee ┼ú─âr─âne┼čti de l├«n─â puse unul peste altul, ├«n acea zi purta ochelari de soare. Era sup─ârat c─â trupa de copii veni┼úi ├«n tab─âr─â ├«i c─âlcau terenul luat ├«n arend─â (averea lui), ├«i culcau iarba, care totu┼či n-avea mai mult de un centimetru. Se credea st─âp├«n absolut pe propria arend─â ┼či se sim┼úea batjocorit ├«n dreptul lui sacru, motiv pentru care p─ârea ├«n stare s─â fac─â moarte de om. De bun─â seam─â c─â o eventual─â mic─â desp─âgubire l-ar fi ├«nmuiat pe loc, dar dup─â r─âutatea ├«nv├«rtirii ghioagei cu ambele m├«ini, o astfel de discu┼úie nu mai ├«nc─âpea. De dragul simetriei, se poate spune despre Poponeci c─â, ├«n apuc─âturile lui bezmetice, dezlegate de orice principii, reprezint─â o Rom├ónie profund frustrat─â, isteric─â ┼či dezumanizat─â. O Rom├ónie des ├«nt├«lnit─â.


Norocul lui c─â profesorul de sport care venise cu elevii ├«n excursie era un om c├«t se poate de calm. D─âdea copiilor un foarte bun exemplu de comportament ├«ntr-o situa┼úie limit─â. Cu parul ce i se agita ├«n apropierea capului, ├«┼či p─âstra cump─âtul, comport├«ndu-se aproape nefiresc de ra┼úional. La ├«njur─âturi r─âspundea cu scuze demne. Mai ├«nainte ceruse chiar voie s─â joace fotbal acolo ┼či cineva ├«i d─âduse de ├«n┼úeles c─â n-ar fi nici un bai. ├Än pantaloni trei sferturi, de camuflaj, ├«┼či d─âduse jos tricoul ┼či se vedea c─â-i numai mu┼čchi. De dou─â ori c├«t Poponeci, n-ar fi avut nici o problem─â, la o adic─â, s─â-l bat─â cu parul lui cu tot. Pesemne c─â ┼či con┼čtiin┼úa propriei for┼úe fizice ├«i d─âdea acel calm imperturbabil ├«n fa┼úa zbor┼čirilor ┼ú─âranului. Cu fa┼úa mereu la adversar, le-a spus copiilor s─â-┼či ia hainele ┼či s─â mearg─â ├«n vale. S-a pus de c├«teva ori ├«n calea lui Poponeci, c├«nd acesta a dat semne c─â ar vrea s─â pocneasc─â pe c├«te unul. Trec├«nd apoi pe l├«ng─â noi, care fusesem spectatori la ├«ntreaga scen─â, profesorul ne-a spus c─â ├«i pare r─âu, c─â ┼čtie foarte bine c─â ├«n zon─â exist─â asemenea oameni ┼či c─â pentru el n-a fost o surpriz─â. Un tip entuziast, debord├«nd de sportivitate, ├«ntr-o atitudine ce p─ârea ve┼čnic pozitiv─â ┼či care d─âdea impresia c─â-┼či educ─â ┼či elevii ├«n spiritul acelora┼či valori ideale ale unui fair-play practic inexistent ├«n Rom├ónia noastr─â profund─â.

S─â mai spun c─â ├«n aceea┼či zi am descoperit ┼či un al patrulea tip de personaj, un al patrulea tip de Rom├ónie, la Fund─â┼úica. Un sat care, ├«n ciuda numelui ce pare predestinat, a devenit o oaz─â de civiliza┼úie. Plin de construc┼úii noi cam ca acelea care se v─âd prin Alpi. Printre ele, o pensiune cum, de bun─â seam─â, or mai exista ┼či prin Alpi, dar cum eu nu cred s─â fi v─âzut vreodat─â. Cum o fi aia? O construc┼úie care pe dinafar─â respect─â arhitectura ├«n lemn, tradi┼úional─â ├«n zon─â, ├«n interior are camere cu paturi din fier forjat, lenjerii ┼či perdele ├«nflorate, mese mari ┼či rotunde cu scaune de lemn pictate manual, piscin─â interioar─â cu geamuri de jur ├«mprejur prin care se v─âd mun┼úii, men┼úinut─â automat la temperatur─â constant─â, cu instala┼úie computerizat─â de dezumidificare a aerului. Construit─â de la zero ├«n mai mul┼úi pa┼či, de c─âtre un ├«ntreprinz─âtor inimos, fost poli┼úist la o sec┼úie din Bucure┼čti ┼či care s-a l─âsat de meserie. ├Än spa┼úiu, mo┼čia lui Poponeci nu e departe de pensiunea din Fund─â┼úica.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.