Război în jurul demolării ilegale din Matache

Hala Matache se demolează! Fără să fi fost declasată, aşadar prin nesocotirea legii care i-a acordat calitatea de monument istoric acestei construcţii care, oricum, datează din 1887. 

Acum nu mai mult de o lună, era un proiect de a o păstra, deplasînd-o pentru a lărgi carosabilul viitoarei Diametrale. Pur şi simplu, s-a renunţat, fiindcă e un contract la mijloc şi oamenii se grăbesc ca să nu treacă termenul. Deci, Comisia de Monumente a Capitalei n-a fost consultată şi probabil că aceeaşi va fi soarta altor două imobile, numerele 81 şi 89 de pe strada Berzei, în jurul cărora ghearele de oţel rup hălci din casele vecine: acestea două au încă statutul care ar trebui să le protejeze pentru valoarea lor arhitecturală, deşi restrîng lăţimea străzii. De aceea s-a ales pentru demolare weekendul, cînd instanţele şi instituţiile de control nu lucrează, precum s-a procedat şi acum două săptămîni, cînd au fost dărîmate Hotelul Marna şi clădirea de la colţul Buzeşti/Calea Griviţei. 

Aşa se face că, weekendul trecut, Hala era înconjurată de lucrători de la Euroconstruct care înfigeau piroane în zidurile ei şi operau cu pickhammer-ul părţile laterale. Luni deja se dezasambla acoperişul. Oameni prăpădiţi adunau fiarele vechi din încăperile de la parter. Dacă-i fotografiezi, îţi răspund: „Nu noi, hoţii ăi mari... Noi furăm ce ne dă voie“. Deci, au fost chemaţi ca să evacueze mai repede rămăşiţele din dărîmături. După ce am fotografiat, alertat de oamenii din zonă (fotografiile sînt postate pe www.romaniacurata.ro), am început să dau telefoane. A urmat o săptămînă absurdă de bîlbîieli şi minciuni de la autorităţi. Primăria a spus întîi că autorizaţie de demolare nu există. Nici nu ar avea cum, egal să existe, dat fiind că nu s-a declasat clădirea. Pe urmă însă, dl primar general, pe care Comisia l-a tratat cu înţelegere cînd a vrut să înlocuiască pavajul din Aviatorilor, a devenit agresiv, a acuzat că întîrzierile la contractul cu constructorii le va plăti societatea civilă etc. În ce a mai rămas din Piaţă, lumea plîngea, îi compătimea pe cei evacuaţi şi îşi dădea cu presupusul. Sfidarea maximă se vede din faptul că nici pînă azi nu a apărut un afiş conform legii, care să ne anunţe cine ce lucrează acolo şi cu ce aprobare. 

Dar fiind că se demolează fără autorizaţie, Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“ şi Alianţa pentru o Românie Curată au depus o sesizare penală joi, 3 februarie 2011, pe adresa procurorului general Laura Codruţa Kovesi, atrăgînd atenţia asupra procesului ilegal de demolare a Halei Matache, monument istoric. Întregul proces de sistematizare al zonei, după cum am mai scris, se face în dispreţul legii şi al protecţiei monumentelor istorice din zonă, din care cîteva (locuinţa unde se întîlneau M. Eminescu şi Veronica Micle, de exemplu), au dispărut deja, iar altele stau să cadă sub loviturile buldozerelor. De la începerea lucrărilor, autorităţile statului s-au ascuns una în spatele celeilalte, iar firma Euroconstruct a început practic demolarea în data de 29 ianuarie, deşi Hala nu a fost declasată ca monument istoric, iar cererea de declasare nu se află nici măcar pe ordinea de zi a Comisiei Monumentelor. 

Plîngerea acuză săvîrşirea infracţiunilor de: 

● distrugere a unui bun care are o deosebită valoare artistică şi istorică, infracţiune prevăzută de art. 54 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu referire la art. 217 alin. 2 din Codul Penal; 

● abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, infracţiune prevăzută de art. 246 din Codul Penal; 

● abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiune prevăzută de art. 248 din Codul Penal; 

● neglijenţă în serviciu, infracţiune prevăzută de art. 249 din Codul Penal; 

● furt calificat, infracţiune prevăzută de art. 208-209 din Codul Penal; 

● şi cheamă organele de anchetă să identifice toate persoanele fizice şi juridice implicate în demolarea ilegală a Halei Matache şi a celorlalte monumente istorice menţionate în cuprinsul sesizării, precum şi a persoanelor fizice şi juridice care aveau obligaţia să asigure securitatea zonei şi a materialelor cu valoare istorică ori să intervină pentru stoparea abuzurilor, precum şi a persoanelor care au sustras materiale/obiecte rezultate din demolări (elemente valoroase decorative şi elemente de interior). De asemenea, se solicită procurorului general să ia, DE URGENŢĂ, toate măsurile legale necesare pentru stoparea săvîrşirii infracţiunii de distrugere, în curs de executare la această dată, constînd în demolarea ilegală a Halei Matache. 

Sper că Procuratura va opri dezastrul şi că vinovaţii vor plăti din buzunar. Ei aveau obligaţia să nu încheie contracte, fără a obţine toate autorizaţiile legale, şi politica faptului împlinit nu va mai ţine, de data asta. Rog pe toţi cei care au pozat sau filmat în acest weekend să trimită Doinei Lazăr la SAR în Mihai Eminescu nr. 61, sau Marianei Serdeliuc la GDS, copii după fotografii sau filme pentru a le trimite Procuraturii. Dacă demolează, plătesc, pentru că prea au călcat legea flagrant şi în văzul tuturor, de data asta. 

Am vorbit doar de clădiri. Dar şi spiritul zonei s-a dus. Unde sînt banii europeni pentru protejarea ţiganilor, evacuaţi masiv şi fără scrupule din cartier? Care era al lor cel puţin din perioada interbelică, atunci cînd o întreagă literatură a descris condiţiile de existenţă ale locuitorilor. În primele timpuri, după ce a apărut Gara de Nord, populaţia din zonă era aşezată de-a lungul Căii Griviţei pînă la răspîntia de la Matache Măcelaru, unde erau măcelarii, pescarii şi precupeţii. Un martor din acea vreme (1904) găsea „magazine cu coloniale, băuturi spirtoase, berării, bragagerii, brutării, simigerii, birturi, tutungerii, cofetării, negustori ambulanţi cu mărunţişuri de mîncare, hoteluri şi cafenele cu petreceri de noapte, dintre care în vreo două cîntă şi joacă turcoaice după obiceiul oriental“. 

Dincolo de Hală, pe străzile Cameliei, Horaţiu şi Virgiliu, comunicînd cu Berzei, erau mai ales aromâni: lume pe care a evocat-o fermecător o carte a Irinei Nicolau. În loc să venim cu un program de civilizare care să păstreze acest spirit, demolarea brutală caută probabil să-i alunge pe vechii locuitori, mai ales ţigani – aşa cum se întîmplă zilele astea şi la Cluj.

 Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.