Planeta maimuţelor

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Planeta maimuţelor jpeg

N-o s─â v─â vin─â s─â crede┼úi. Nu mi-a venit nici mie, c├«nd am v─âzut la televizor... Nu citisem Evenimentul Zilei, ├«n care figura aceea┼či informa┼úie c─â se fac s─âp─âturi arheologice la Sf. Nicolae din Curtea de Arge┼č la morm├«ntul lui Vlaicu-Vod─â, dup─â care urmeaz─â Mircea cel B─âtr├«n, la Cozia! Inten┼úia investiga┼úiilor ÔÇô despre care nu ┼čtia nimeni ├«n ┼úara asta, care a fost a acestor voievozi ÔÇô ar fi s─â se extrag─â din osemintele Basarabilor probe de ADN ca s─â aduc─â dovada r├«vnit─â c─â aceia au fost rom├óni neao┼či ÔÇô de os domnesc, nu-i a┼ča? ÔÇô, ori ÔÇô Doamne, fere┼čte! ÔÇô s─â confirme ipoteza insidioas─â ┼či nepatriotic─â cu privire la originea lor cuman─â. M─â gr─âbesc s─â explic de ce articolul care urmeaz─â apare aici, de┼či n-are a face cu monumente din Bucure┼čti. Oricine va ├«n┼úelege c─â este ├«n discu┼úie ├«ns─â┼či competen┼úa, ba ┼či bunul-sim┼ú, pe care le manifest─â autorit─â┼úile ├«ns─ârcinate s─â supravegheze monumentele istorice.

Exist─â trei probleme aici: una, mic─â, dar esen┼úial─â, e de natur─â ┼čtiin┼úific─â ┼či tehnologic─â; a doua ┼úine de politica cercet─ârii la noi (sau politizarea ei, ceea ce aduce ├«n pozi┼úii de decizie oameni incompeten┼úi) ┼či a treia, mai subtil─â, o anumit─â tendin┼ú─â de abordare tabloid─â a istoriei (am v─âzut ┼čtirea pe PRO TV!) care nu mai are limite ├«n buna-cuviin┼ú─â. S─â le iau la r├«nd.

Problema ┼čtiin┼úific─â este, evident, c─â noi nu avem o gen─â a rom├ónit─â┼úii sau cumanit─â┼úii pe care s─â o g─âseasc─â vreun cercet─âtor la microscop. Dac─â a┼ča ceva exista, Hitler reu┼čea demult s─â stabileasc─â descenden┼úa lui direct─â din Nibelungi ┼či Ceau┼čescu pe a sa din Burebista. Au existat ├«ncerc─âri nefericite ale unor antropologi ai no┼čtri (nu geneticieni), ├«n jur de 1940, s─â foloseasc─â instrumente ┼čtiin┼úifice pentru a studia rasele, episod dramatic ├«ncheiat cu judecarea lor c├«nd au venit ru┼čii. De atunci ├«ncoace, slav─â Domnului, nu s-au mai folosit asemenea instrumente pentru scopuri generale. Genetica poate folosi cel mult ├«n cazuri individuale, c├«nd apar descenden┼úi ai unei familii cunoscute (de exemplu, urma┼čii de culoare ai lui Thomas Jefferson) care vor s─â stabileasc─â filia┼úia lor; cu alte cuvinte, c├«nd exist─â la ambele capete o persoan─â clar identificat─â, cu un ADN determinat, ceea ce nu e cazul cu dacii, rom├ónii ┼či cumanii. Cine a v─âzut un ADN de cuman?

Problema politic─â este cum de s├«nt permise asemenea amatorisme, contra c─ârora a protestat ├«n mod just ministrul Culturii, el ├«nsu┼či arheolog. Autoriza┼úia de cercetare a fost semnat─â de domnul doctor Mircea Angelescu, consilier al ministrului, ┼či el arheolog pas─âmite (acuzat de plagiat, f─âr─â consecin┼úe, cu ani de zile ├«naintea genera┼úiei actuale de politicieni). Semneaz─â ┼či directorul interimar al Direc┼úiei Patrimoniului Na┼úional din Ministerul Culturii. Proiectul este sus┼úinut de responsabilitatea ┼čtiin┼úific─â a Institutului de Arheologie ÔÇ×Vasile P├órvanÔÇť (desigur, P├órvan, dac─â ar auzi, s-ar r─âsuci ├«n morm├«ntul s─âu, pe care ├«nc─â nimeni nu l-a deschis). De finan┼úarea acestui proiect r─âspunde ÔÇ×Patrimonium TransylvanicumÔÇť, de care n-am auzit p├«n─â acum. Cui i-a venit ideea de a verifica identitatea etnic─â a primilor no┼čtri voievozi? Nu e clar, dar ├«n favoarea ei s-a declarat la TV t├«n─ârul istoric clujean Alexandru Simon, cunoscut ca adversar al ┼čabloanelor na┼úionaliste, pe care le combate ├«n studii numeroase, erudite, pres─ârate cu impertinen┼úe. 

Din nenorocire, la originea acestei ini┼úiative nes─âbuite este o problem─â de stim─â de sine a poporului rom├ón ┼či de onoare na┼úional─â pe care a declan┼čat-o domnul Neagu Djuvara prin cartea sa Thocomerius ÔÇô Negru Vod─â. Un voivod de origine cuman─â la ├«nceputurile ┼ó─ârii Rom├óne┼čti (Humanitas, 2007). Prezen┼úa charismatic─â a autorului ├«n via┼úa public─â a reu┼čit s─â st├«rneasc─â o dezbatere ├«n jurul acestei teme, al c─ârei interes pentru omul de r├«nd nu putea fi altfel prea mare. La criticile pe care le-a ├«nt├«mpinat savanta lucrare, r─âspunsul n-a ├«nt├«rziat s─â vin─â cu a doua carte, ar─ât├«nd o susceptibilitate exagerat─â, R─âspuns criticilor mei ┼či neprietenilor lui Negru Vod─â (Humanitas, 2011). ├Ändoielile unor istorici fa┼ú─â de argumentarea dibaci construit─â a domnului Djuvara n-au dep─â┼čit limitele unei polemici ┼čtiin┼úifice, pe c├«nd ├«n mass-media reac┼úia favorabil─â a fost at├«t de intens─â, ├«nc├«t autorul s-a putut felicita de ÔÇ×imensul interes suscitat la marele publicÔÇť. Totu┼či, a crede c─â prin investigarea unui ADN de 700 de ani se c├«┼čtig─â un adev─âr istoric asupra c─âruia confruntarea academic─â nu ob┼úinuse certitudinea este o naivitate. Una care nu poate fi atribuit─â d-lui Djuvara, care a avut pruden┼úa de a ad─âuga: ÔÇ×faptul c─â Thocomer ┼či fiul s─âu Basaraba erau ┬źrom├óniza┼úi┬╗ prin 150 de ani de convie┼úuire cu popula┼úia valah─â care i-a ales drept conduc─âtori e o realitate pe care n-am contestat-o nici un momentÔÇť. Subtilit─â┼úile astea ├«ns─â s-au pierdut prin pres─â ┼či acuma totul a devenit marf─â de jurnal de ora cinci, exhum─âm ┼či facem, ca ├«n filme de duzin─â cu detectivi, examene medico-legale, ca s─â afl─âm dac─â Basarab era rom├ón sau cuman!

Cum a fost posibil ca nimeni s─â nu fi ├«ntrebat Comisia Monumentelor Istorice dac─â ├«ncuviin┼úeaz─â exhumarea voievozilor de la Arge┼č ┼či ca ministrul s─â afle din pres─â ce se ├«nt├«mpl─â? ├Än plus, ni┼čte membri marcan┼úi ai comunit─â┼úii academice ┼či-au asumat riscul de a fi acuza┼úi de profanare de morminte, fiindc─â nici nu le-a trecut prin cap s─â cear─â aprobarea Bisericii (m─âcar un mitropolit, ceva, dac─â nu chiar Prea Fericitul). Impietate ├«n sens religios ┼či moral, pe care interven┼úia necesar─â a ministrului a oprit-o, dar prea t├«rziu. Doar r─âm─â┼či┼úele lui Mircea de la Cozia, care nu mai v─âzuser─â lumina zilei din 1938, c├«nd la marginea gropii asistau mo┼čtenitorul tronului ┼či N.Iorga, au sc─âpat de data asta. Aceast─â situa┼úie ├«i descalific─â pe cei ce au r─âspunderea unui depozit sacru. Asta e Rom├ónia de ast─âzi sau Planeta Maimu┼úelor?

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.