Pe ce lume trăim?

Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Pe ce lume trăim? jpeg

Inconştienţa celor care au întocmit lista oficializată din 2004 a monumentelor istorice din Bucureşti apare pe alocuri. Aşa că, în plimbările mele în căutare de subiecte, se întîmplă uneori, ca astăzi, să mă întreb cum a fost cu putinţă să fie trecute cu vederea clădiri a căror valoare era evidentă.

Situaţiile pe care trebuie să le semnalez imediat se găsesc pe Calea Victoriei – da! –, nu în cine ştie ce ungher mărginaş al oraşului. Nici nr. 210, nici nr. 147 n-au fost considerate vrednice de atenţie, deci nu figurează printre monumentele protejate de lege. Mă grăbesc să adaug că primul dintre aceste imobile s-a lipsit foarte bine de statutul privilegiat la care ar fi avut dreptul. Casa o cunoşteam de mult, dar n-o mai văzusem de cînd era cam obosită, de uzura firească la vîrsta ei.

Acum, din nou tencuită, e o splendoare. Unul dintre exemplele de stil neoclasic care s-au mai păstrat ici-colo, cu intrarea între coloane prin culoarul de curte care se întinde în lungul casei, întoarce latura stîngă spre stradă peste mica grădină umbrită de un pom, pe care o ascunde gardul de fier forjat fiindcă a fost dublat cu tablă (urît obicei). Două ferestre destul de înalte încadrează uşa-fereastră din mijloc. Pe fronton, la o înălţime care nu lasă să se vadă data decît de la marginea trotuarului, stă scris cu stuc: 1805. CEA MAI VECHE CASĂ DATATĂ DIN ORAŞ? Eu ţineam minte că era 1865. Caut la Crutzescu, care spune şi el 1865. Să fi căutat cine a tencuit-o de curînd să o „învechească“? În 1943, cînd a scris Crutzescu, se vedea probabil clar. Sau cine s-a ridicat pe scară pînă acolo a desluşit o codiţă de cifră care se fărîmase? Oricum ar fi, frumuseţea clădirii e indiscutabilă şi, dacă ne gîndim că pe lîngă ea a trecut Vodă-Cuza, pe care trăsura îl ducea de la „Capul Podului“ spre palatul domnesc, este de negîndit să o lăsăm fără certificatul cuvenit. Din fericire, n-a avut nevoie de el. A cui a fost casa? Ca şi alteori, n-am documente. Dacă a fost într-adevăr clădită în 1865, aş presupune că a locuit aici Grigore C. Cantacuzino (1829-1903). După studii de drept la Paris, a fost magistrat, deputat, senator, efor al spitalelor şi, de două ori, director general al teatrelor. Sub direcţia sa, Teatrul Naţional a reprezentat pentru întîia oară O scrisoare pierdută şi Fîntîna Blanduziei. El însuşi a tradus mai multe piese de succes din repertoriul francez al epocii.

Cu totul altfel se prezintă cazul celălalt. Chiar peste drum, pe stînga cum te îndrepţi spre Piaţa Victoriei, un enorm afiş de publicitate Armani acoperă nr. 147. Era casa bancherului Szöpkes, cu a cărui fiică a fost căsătorit diplomatul Radu N. Florescu, ministru al României în Statele Unite. Eleganţa edificiului era încă vizibilă prin anii ’60 ai secolului trecut, cînd era acolo o policlinică, avînd alături o farmacie. Aceasta mai rămăsese pînă în ultima vreme. Mi-e greu să-mi adun amintirile ca să descriu cele două corpuri de clădire, cu parter şi etaj, dar aş data-o dinainte de Primul Război Mondial. Acum nu se vede nimic, în dosul porţilor de tablă închise şi cu draperia de reclamă aşternută de sus pînă jos. Un afiş, cu data de 26 iunie 2012, invită publicul să transmită observaţii şi propuneri în vederea alcătuirii unui Plan Urbanistic de Detaliu. Se precizează că parcela respectivă are 832 mp, din care 557 suprafaţă construită. Urmează să se păstreze prima clădire, aflată în dreapta, unde era farmacia: va fi restaurată cu remodelarea mansardei, rezultatul final fiind subsol-parter-două etaje. Clădirea a doua, lungită în spate, este sortită dărîmării, pentru a fi înlocuită de un imobil 2 S + P + 3 E – 5 E r. Deci, se va săpa şi mai adînc în pămîntul ăsta ciuruit de furnicăreală, pentru încă un subsol. Deasupra parterului – trei etaje sau cinci retrase. Aşa interpretez anunţul, dar nu sînt sigur că am înţeles codul: nu cumva etajele în retragere se vor adăuga peste cele trei? Ca destinaţie – „locuinţe şi servicii“. Atîta cît am putut vedea ca prin gaura cheii, înăuntru a crescut o grădină sălbatică. În viitor, un gang de acces auto va pătrunde în curte, unde se va planta „verdeaţă pe dale“.

E prea tîrziu pentru a adresa arhitectului-şef al Capitalei, pe calea reglementară, propuneri pentru PUD, deşi sper că citeşte cu regularitate această rubrică a Dilemei vechi. Iniţiatorii proiectului de la nr. 147 se numesc Alina Lăzărescu şi Abboud Walid. Imobilul nefiind înscris ca monument istoric, ei aveau libertatea de a se gîndi la împlîntarea unui bloc nou pe această latură a Căii Victoriei, pe care o concesie după alta o va face de nerecunoscut. Mă gîndesc totuşi că arhitecţii angajaţi de aceşti clienţi aveau obligaţia de a comanda unui expert un memoriu istoric. Aş fi curios să-l văd şi eu (apippidi@sar.org.ro).

Din toate părţile, semnale de alarmă arată că „modernizarea“ înaintează pas cu pas. Recent a fost iarăşi luat în discuţie proiectul, denunţat aici anul trecut, care condamnă la moarte nr. 16 din str. Christian Tell. Mă alătur solicitării de a declara in extremis monument istoric acea casă Ghika a cărei valoare arhitecturală şi de ambianţă ar fi îndreptăţit cu prisosinţă protejarea ei. Trăim o adevărată „revoluţie culturală“ demolatoare! 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.