Parcuri istorice (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Parcuri istorice (II) jpeg

Mentalitatea contemporanilor se schimbase între timp. Oraşul se adapta împărţirii în zone corespunzînd stării materiale sau chiar originii etnice a locuitorilor săi, dar făcea loc mai cu seamă clădirilor publice – prezenţei dominante a statului. Statul avea nevoie de o „vitrină“ care să aibă pentru Capitală un caracter ornamental. Legea pentru înfiinţarea Parcului Naţional s-a adoptat în 1910, urmată în 1912 de o lege pentru asanarea lacului Herăstrău. O zonă de mocirle, locuri inundabile şi gropi de nisip exploatate de cărămidării, care fusese acaparată de creşterea industrială, a fost luată în primire pentru noi plantaţii şi lucrări de anvergură. Proiectele grădinarilor francezi Redont şi Pinard au fost continuate de Fritz Rebhuhn. Primari energici ca Dobrescu şi Donescu, după Primul Război Mondial, au întreprins cu dinamism transformarea acestei periferii nordice. Omul căruia urbanismul bucureştean îi datorează mai mult decît oricui, Cincinat Sfinţescu, publică în 1927 un adevărat manifest, Nevoia Parcului Naţional pentru Municipiul Bucureşti. Noua domnie începută în 1930 avea să fie deosebit de favorabilă unei schimbări la faţă a Capitalei. Între altele, Parcul Naţional Carol al II-lea a luat naştere în anii 1935-1940.

În acelaşi timp, a avut loc întîlnirea cu cealaltă grădină de agrement care, începută de Kiseleff, a prins viaţă doar din 1843, odată cu venirea arhitectului peisagist vienez Carl F.W. Meyer, neobositul creator al parcului care există astăzi între Şosea şi Bdul Aviatorilor. În numai nouă ani, pînă la moartea sa, acesta, care avea în seamă şi lucrările la Cişmigiu şi la Măgurele, a plantat zeci de mii de arbori şi arbuşti, precum şi o nesfîrşită varietate de flori, atîtea specii cîte ar fi umplut o grădină botanică, încă inexistentă înainte de 1890. Activitatea lui Meyer, extraordinară, din care mai putem vedea bazinul cu roci artificiale de lîngă Institutul „Iorga“, a fost reconstituită după documente de arhivă în cartea dnei prof. Dolores Toma, Despre grădini şi modurile lor de folosire (Polirom, 2001). Ce păcat că horticultura şi arta de a cultiva grădini au cunoscut în ultima vreme în Bucureşti un grav regres! În această privinţă, Cişmigiul stă ceva mai bine.

De ce era nevoie de a repune în circulaţie aceste date? Fiindcă parcurile istorice sînt ameninţate, în centrul Capitalei, ca şi la 14 km de el (Mogoşoaia). Fie demagogia unui primar, fie lăcomia investitorilor (nu se mai vorbeşte, deocamdată, de cele patru turnuri care ar flanca Cişmigiul, s-a renunţat la amplasarea viitoarei Catedrale în Parcul Carol, dar pagubele de la Bordei, unde s-au sacrificat 100 de copaci, sînt ireparabile) pot oricînd să reia asaltul.

Ştiţi că sporirea spaţiilor verzi înseamnă cheltuială, iar ciumpăvirea lor aduce cîştig. Totuşi, rămîne adevărată concluzia unui ziarist francez din 1873, Ulysse de Marsillac, despre oraşul său adoptiv: „Astăzi a apărut tendinţa să fie distruşi copacii, să fie înlocuit gazonul cu pietre“ (cu asfalt, acum) „şi să se acopere totul cu case. Atenţie, nu va dispărea numai pitorescul, ci şi salubritatea. Bucureştiul nu trăieşte decît cu condiţia de a rămîne o grădină străbătută de străzi“. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Olt. Un bărbat a fost decapitat, iar capul i-a fost aruncat la WC
Un caz șocant de crimă s-a produs miercuri, 6 decembrie 2023, în jurul orei 14,30, în localitatea Slătioara din județul Olt. Un bărbat a fost decapitat de un altul.
image
Manele cu conotații sexuale, la balurile de boboci din Craiova. "Au ajuns să le arate pe scenă și cum se face" VIDEO
Un liceu renumit din Craiova este arătat cu degetul după ce în spațiul public au apărut imagini de la petrecerea elevilor de clasa a IX-a. Artistul Luis Gabriel, anunțat pe afișul evenimentului drept "special guest". este acuzat că a cântat în fața minorilor melodii obscene.
image
Scandal în Italia: Bijutier condamnat la 17 ani de închisoare pentru uciderea a doi hoți care i-au legat fiica și i-au jefuit magazinul VIDEO
Un bijutier din Italia a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru că a împușcat mortal doi hoți care i-au jefuit magazinul și i-au legat fiica. Sentința a declanșat o dezbatere aprinsă privind limitele autoapărării în Italia.

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.