Parcuri istorice (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Parcuri istorice (I) jpeg

Acum două săptămîni, comisia tehnică de pe lîngă Ministerul Dezvoltării a respins avizul de PUZ pe care-l solicita, pentru a treia oară, Primăria comunei Mogoşoaia. Aceasta deţine o porţiune consistentă din parcul englezesc din jurul palatului şi intenţionează să întindă acolo terenuri de baschet şi alte exerciţii sportive, precum şi chioşcuri, corturi sau tejghele, unde vizitatorii ar găsi mititeii cei neapărat necesari oricărei excursii în sînul naturii. Ca să nu se mai repete încercarea de a împlînta această vulgaritate agresiv populistă, într-un decor istoric, e nevoie de o decizie definitivă, la nivel central. De aceea, nu e de prisos să reamintim vicisitudinile prin care a trecut domeniul Bibescu după ultimul război.

Se cunosc eforturile îndelungate de a restaura palatul şi parcul, operaţii pe care Martha Bibescu le-a încredinţat arhitecţilor G.M. Cantacuzino şi Domenico Rupolo. 23 august 1944 a provocat ultimul episod feudal din istoria Mogoşoaii: soldaţii germani cantonaţi acolo au fost luaţi prizonieri de ţăranii chemaţi şi comandaţi de locotenentul Constantin Brâncoveanu, fratele celor doi aviatori, căzuţi pe front, care-şi au mormintele în parc. Prin testamentul lui George Valentin Bibescu, domeniul era lăsat moştenire fiicei acestuia, Valentina Ghika-Comăneşti. Pentru a evita efectele reformei agrare, două decrete regale, din 1945 şi 1947, au înscris în inventarul monumentelor istorice întreg ansamblul de proprietăţi care formau cadrul natural al palatului şi al construcţiilor învecinate: parcul (36 ha), lunca (8 ha) şi zona non-aedificandi de pe malul drept al Colentinei (7,5 ha), inclusiv întinderea de apă de 30 ha. A urmat, în 1949, donaţia către stat a clădirilor, a parcului şi a lacului, prin care prinţesa Martha a obţinut permisiunea excepţională de a părăsi ţara împreună cu fiica ei. În 1952, un HCM a acordat folosinţa domeniului întreg unor instituţii ale noii Republici Populare: Comitetul pentru Artă şi Uniunile Scriitorilor, Compozitorilor, Artiştilor Plastici şi Arhitecţilor. Intervine în 1955 un ordin al Ministerului Culturii, care desprinde 10 ha din parc, aflate în administrarea Sfatului Popular al Capitalei, ca să fie preluate de ICAB (Întreprinderea Apă Canal Bucureşti) pentru ştranduri ale „oamenilor muncii“. La acea dată, din parc mai rămăseseră 12,5 ha, care vor fi atacate din anii 1992-1994 de către un sinistru personaj, primarul PSDR din Mogoşoaia, un doctor Tănăsescu. Deşi Centrul Naţional de Cultură Mogoşoaia şi chiar, la un moment dat, Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice au încercat să reconstituie zona de protecţie a monumentului istoric, Primăria a pus stăpînire abuziv pe terenurile din faţa palatului, de-a lungul malului drept al bălţii, vînzîndu-le, unul cîte unul, parveniţilor care au construit acolo nişte vile hidoase. Priveliştea de pe terasa palatului a fost distrusă.

Ceea ce trebuie înţeles, cît se mai poate reface parcul, este că, restaurat şi replantat acolo unde a fost devastat, el reprezintă o operă peisagistică de un extraordinar rafinament, destinată să pună în valoare palatul. Lecţia lui G.M. Cantacuzino ilustra exemplar felul în care monumentul brâncovenesc poate fi încadrat într-o viziune inspirată de tradiţia occidentală.

Parcuri istorice nu sînt de căutat numai la Mogoşoaia, la Buftea sau la Scroviştea. În Bucureşti, unde altădată călătorii apuseni, obişnuiţi cu grădini amenajate cu jocuri de apă şi terase geometrice, erau gata să ierte dezordinea spaţiului construit de dragul vegetaţiei naturale care izbucnea pretutindeni, nu ni s-au păstrat decît Cişmigiul, Herăstrăul şi Parcul Carol, ca rezultate ale unei iniţiative de stat. La Iaşi, în 1840, Mihai-Vodă Sturdza deschidea publicului grădina lui de la Socola, de două ori pe săptămînă. O descrie Alecu Russo: „o grădină ca un trandafir de îngrijită, cu sere, cu ape ţîşnitoare şi răcoroase, cu izvoare care murmură, cu pîraie în cascadă“. La Bucureşti, tot afară din oraş, existau de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea „cişmelele“, adică fîntînile, pe care domnii fanarioţi Nicolae Mavrogheni şi Alexandru Moruzi le-au rezervat pentru recreerea lor privată, clădind acolo un chioşc sau un foişor, înconjurat de o grădină ori livadă. Alexandru Ipsilanti făcuse acelaşi lucru încă din 1779 la Cişmigiu, lîngă Şipotul fîntînilor, şi la Herăstrău. Satisfacţia pe care şi-o oferea prinţul era personală şi corespundea funcţiei lui, fiindcă – aşa cum spune Umberto Eco – „grădina este un aparat pentru a domina universul“. A trebuit pe urmă un spirit modelat de reglementările raţionale din Occident ca să vadă că modernizarea edilitară trebuie să controleze higienic şi estetic creşterea urbană. Acesta a fost Kiseleff care, refuzînd statuia ce i s-ar fi înălţat ca omagiu din partea foştilor săi guvernaţi, sugera în 1843 „o fîntînă, un pod, o Şosea sau orice altă lucrare folositoare“. Aşa, „aleaua cea mare a Bănesii“ a devenit Şoseaua Kiseleff. Din 1831, Regulamentul Organic prevăzuse amenajarea unei grădini în livada fostului mitropolit Filaret, devenit deja un loc de plimbare frecventat de populaţie, pe care în 1848 revoluţionarii l-au ridicat vremelnic la rangul simbolic de Cîmp al Libertăţii. Acolo va fi Parcul Carol, din 1905, cînd începeau lucrările pentru Expoziţia jubileului regal.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: A. Stroe

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.