Panteonul, varianta în aer liber

Publicat în Dilema Veche nr. 335 din 15-21 iulie 2010
Panteonul, varianta în aer liber jpeg

Ideea unui Panteon naţional continuă să-i frămînte pe politicieni şi să dea de lucru unor sculptori hămesiţi de comenzi. După ce, acum un an, Academia păruse interesată de proiectul de a culege laolaltă osemintele „marilor români“ – eroi, savanţi sau literaţi –, Fundaţia Dan Voiculescu şi-a luat sarcina de a alcătui o expoziţie permanentă a chipurilor lor, aşa încît, plimbîndu-se printre busturi, o mamă să-i poată face educaţia patriotică odraslei din cărucior: „Uite-l pe Avram Iancu!“. 

Parcul Copilului se întinde îndărătul frontului de clădiri din dreapta bulevardului Tineretului. Cine a mai văzut locurile cu ani în urmă recunoaşte că s-au schimbat mult, în bine. Unde erau presărate doar cîteva blocuri în mijlocul unui maidan au crescut copaci şi locuitorii cartierului se bucură acum de aer proaspăt şi umbră. Primăria sectorului 4 îşi face datoria: parcul e foarte îngrijit. În acest decor, Fundaţia Voiculescu a inaugurat la 10 iunie „Grădina valorilor româneşti“. Un artist anonim – unul, zic eu, fiindcă operele lui seamănă toate între ele, aşa cum seamănă şi cu pozele lor din manuale de şcoală – sau mai mulţi asemenea anonimi au lucrat sub inspiraţia marelui filantrop şi au produs 76 de busturi care se înşiră de-a lungul aleilor. Din ce material? Nu ştiu dacă există imitaţie de bronz, dar parcă sînt toate unse cu cremă de ghete. Nici unul nu aduce cîtuşi de puţin cu figura cunoscută, aşa că trecătorul dornic să se instruiască trebuie să se oprească la fiecare pas ca să citească plăcuţa cu numele, datele biografice şi o aproximativă definiţie a vocaţiei („întemeietorul Ţării Româneşti“) sau profesiunii respectivului (actor, filozof ori aviator). Ana Aslan se uită la Traian Vuia, iar Mile Cărpenişan la George Enescu. Vă rog, nu mă întrebaţi cine a fost Mile Cărpenişan, a trebuit să întreb şi eu. Toţi au cravată, adică bărbaţii. Sexul frumos e şi el reprezentat: Madam Bulandra seamănă cu Elena Ceauşescu, Regina Maria nu seamănă cu nimeni, nici cu ea însăşi, fiindcă e foarte urîtă. 

Un podium sau două, de scînduri vopsite în roşu, aşteaptă momentul în care cineva ar simţi nevoia să ţină un discurs, ca în Hyde Park. Mai sînt şi nişte coşuri pe acolo, de tablă, în număr atît de mare încît te întrebi ce rost au, mai ales că, mai încolo, există şi alte coşuri, verzi şi simpatice, în care să arunci hîrtia de la îngheţată sau ciorna versurilor pe care le-ai scris pe banca de alături. Onoarea unui bust hidos a fost generos împărţită: au intrat şi alogeni în colecţia valorilor româneşti, de pildă împăratul Traian şi primii Hohenzollerni, Tristan Tzara, lîngă numai alţi doi poeţi (Eminescu şi Nichita Stănescu), dar fără Herta Müller. Altfel, orice apropiere de premiile Nobel este căutată, de aceea figurează aici Palade şi chiar Paulescu sau Coandă, ale căror descoperiri nu le-au adus nimic. Cît priveşte politica, şi aici zarurile au căzut neaşteptat: Tudor Vladimirescu, pe care-l recunoşti după potcapul ce-i acoperă creştetul, faţă în faţă cu Catargiii – nu numai Lascăr, ci şi Barbu –, reprezentanţi ai boierimii conservatoare, Coposu la egalitate cu Maniu... 
 

Aşezată în această lumină, desfăşurarea istorică a civilizaţiei româneşti este simplificată vulgar. Dacă mi se va spune că, pentru educaţia dinainte de şcoală sau în paralel cu ce se predă de la catedră, sînt necesare repere, am să răspund că Muzeul de figuri de ceară al lui Madame Tussaud, la Londra, se prezintă mult mai atrăgător. El întipăreşte în memoriile tinere imagini evocatoare ale realităţii autentice din trecut sau chiar din zilele noastre. Istoria noastră, aşa cum o înţelege dl Voiculescu, e rudimentară pînă la caricatură. Patrimoniul unei tradiţii care ne e scumpă trebuie ferit de emfaza şi artificialitatea care au stricat felul de a gîndi al conducătorilor noştri politici. Popularizarea acestui naţionalism grosolan va prelungi neajunsurile situaţiei de astăzi pentru încă o generaţie.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cazul înfiorător al elevului ucis în timp ce mergea spre şcoală. Daune uriaşe acordate de judecătorii din Neamţ
Judecătorii din Neamţ s-au pronunţat într-un dosar penal, acordând daune uriaşe după ce un elev a fost ucis când mergea spre şcoală. În accident au mai fost răniţi alţi doi adolescenţi
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.