Palatul din Urmeniş

Cristina CHIRA
Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Palatul din Urmeniş jpeg

La o primă vedere, palatul din satul Urmeniş, judeţul Bistriţa-Năsăud, nu pare să-şi merite numele de palat, în măsura în care este lipsit de spectaculozitatea pe care sîntem obişnuiţi să o pretindem de la o construcţie de acest tip. Cu toate acestea, clădirea constituie o apariţie bizară în peisaj, înălţîndu-se masivă şi singulară pe coama unui deal, pe fundalul ondulator al colinelor Mădrăşului. De fapt, palatul este o curiozitate arhitecturală: în timp ce majoritatea reşedinţelor nobiliare de dimensiuni relativ mari, cum e şi aceasta, au cel puţin două intrări, dispuse pe faţadele lungi şi puse în valoare printr-o tratare aparte, palatul din Urmeniş este un volum compact, cu o singură intrare nesemnalizată, care se pierde în şirul de arcaturi suprapuse ale unei loggii pe două etaje şi care, din acest motiv, arată ca o piesă rămasă dintr-un puzzle pierdut, ca o bucată decupată dintr-un ansamblu mai vechi şi mai amplu, care nu a supravieţuit pînă astăzi. Într-adevăr, palatul a traversat mai multe secole, fiecare lăsîndu-şi amprenta asupra clădirii.

Palatul din Urmeniş a fost ridicat în stil renascentist de către principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I (1593-1648), pentru soţia sa, Suzana Lorántffy (1602-1660), fiind citat, în tratatele de istoria arhitecturii, ca o construcţie reprezentativă pentru prima jumătate a secolului al XVII-lea. Politica dusă de principii transilvăneni din acea perioadă, siliţi să apere autonomia principatului prins la mijloc între cele două mari puteri, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman (care ocupase şi transformase în 1541 Ungaria în paşalîc), a dus la creşterea puterii familiilor nobiliare, în defavoarea oraşelor şi a breslelor de meşteşugari, care începuseră să se dezvolte în secolele XV-XVI şi care acum încep să decadă. Astfel, lipsa meşteşugarilor, ca şi investiţiile făcute în alte domenii, precum armata, au făcut ca în această perioadă construcţiile să se limiteze la continuarea şantierelor deja existente sau, cu cîteva mici excepţii, la ridicarea de reşedinţe nobiliare de mici dimensiuni – curii – realizate cu mijloace modeste. Astfel, palatul din Urmeniş ar fi fost făcut din cărămidă nearsă, cu subsol, parter şi un etaj din lemn, cu ferestre din hîrtie îmbibată în ulei (o alternativă comună şi mai puţin costisitoare la sticlă), fără ancadramente de piatră, cu acoperiş din şindrilă.
 
Descrierea sărăcăcioasă a exteriorului trebuie să fi fost totuşi compensată la interior de luxul specific vieţii nobiliare din acea perioadă: încăperile, încălzite şi luminate, mobilate cu fast erau la parter acoperite cu bolţi pictate, în timp ce la etaj existau tavane de lemn, pictate sau sculptate, iar pereţii erau acoperiţi cu ţesături scumpe şi tablouri.
 
Astăzi, palatul pare să nu mai păstreze din etapa renascentistă decît bolţile de la subsol şi parter şi planimetria specifică, cu camere înşirate una lîngă cealaltă, toate deschizîndu-se spre loggie. Etajul este acum din zidărie şi, judecînd după boltire, chiar loggia pare să fi fost făcută sau refăcută într-o etapă ulterioară, în stil baroc. La mijlocul secolului al XVII-lea, domeniul şi palatul figurează ca aparţinînd familiei Bánffy (a cărei reşedinţă principală, astăzi în chip fericit restaurată, se găsea la Bonţida, în judeţul Cluj) şi care aduce în perioada 1662-1669 modificări construcţiei iniţiale. Palatul a rămas în memoria colectivă ca palatul Bánffy, denumire sub care figurează şi în Lista Monumentelor Istorice.
 
Destinul palatului, în ultimul secol, este aidoma cu destinul tuturor celorlalte reşedinţe nobiliare din zona intracarpatică: naţionalizat în timpul regimului comunist, lăsat în paragină după ’89, ajuns acum proprietate privată, palatul Bánffy din Urmeniş, anomalie neînţeleasă în peisajul rural, se degradează încet, dar sigur, pierind şi luînd cu el pagini de istorie.
 
Cristina Chira este studentă la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu“ din Bucureşti şi colaboratoare la proiectul ,,moNUmenteUITATE“.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: