Oraşul uitat

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Oraşul uitat jpeg

Am vrut să scriu „oraşul pierdut“, dar nu-i adevărat. Oricît ar fi de greu de recunoscut astăzi, clădirile ale căror fotografii formează ilustraţia bogată, splendid aleasă, a albumului Arhitectura modernă în România interbelică, majoritatea n-au dispărut. E un volum de citit pagină cu pagină, text şi poze, nu de răsfoit. Vedem prea multe, împreună cu Elle, Belle, sau alte reviste de consum, în sala de aşteptare la dentist. Bucureştiul este un subiect care-i atrage pe amatorii de retro, deci şi pe acei autori care urmăresc gustul publicului. Orientarea spre trecutul oraşului a cîştigat, în ultimii ani, numeroşi editori de cărţi şi reviste, dar partea cea mai interesantă şi substanţială este, totuşi, redusă la bloguri. Începînd cu marea expoziţie de care ne aducem aminte cu toţii, modernismul din arta bucureşteană a anilor ’30 s-a bucurat de atenţia cuvenită.

Cartea despre care sînt dator să vă vorbesc întrece, fără îndoială, toate eforturile de pînă acum de a răsplăti nostalgia noastră, dar şi de a explica ce se întîmpla atunci, nu numai în Capitală, ci în ţara întreagă, ca luptă între convenţia care-şi zicea tradiţie şi năzuinţa îndrăzneaţă de a înnoi arhitectura românească.

Sub coordonarea lui Mihai Oroveanu, din a cărui imensă colecţie sînt alese fotografiile, proiectul nu putea fi decît original şi judicios organizat. Două capitole introductive – semnate de arhitectul Augustin Ioan – conţin desluşirile necesare despre peisajul urban interbelic şi despre curentul neoromânesc (mai mult sau mai puţin hibridizat). Aici merită reţinută observaţia divergenţei dintre stilul monumental, prin care Administraţia şi Biserica epocii îşi afirmau progresul faţă de trecut, şi tendinţa cu adevărat modernistă a comenzilor private, care încurajau inovaţia estetică pentru locuinţele unei burghezii de afaceri sau intelectuale. De la o zonă la alta, noul nu era la fel de nou. Urmează imagini ale unor repere esenţiale pentru Bucureşti: Bulevardul Brătianu, Calea Victoriei, Gara de Nord cu pandantul său, Gara Regală, cîteva pagini despre execuţia artistică a detaliilor, apoi prezentarea unor vile sau a unor blocuri de apartamente. Pentru a arăta că arhitectura modernă nu s-a limitat numai la Bucureşti, sînt înşirate imagini din Cernăuţi, Cluj, Arad, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Galaţi. Domeniile în care arhitecţii deceniului Carol al II-lea au fost chemaţi să participe la reconstrucţie sînt, pe rînd, evocate: sport şi sănătate, edificii publice ale statului, arhitectură industrială şi catedrale. Printre ilustraţii apar şi desene de proiecte din anii 1928-1938, toate aparţinînd Henriettei Delavrancea-Gibory, arhitectă a cărei operă a fost, de cîtva timp, redescoperită.

Fotografiile se pot vedea în două feluri. Fie aşa cum un medic examinează o radiografie: de exemplu, aici sînt puse alături două imagini cu Athénée Palace, înainte şi după modernizarea din 1937. Fie căutînd amintiri pe care nu le poţi avea, fiind din vremea bunicilor. Costumele trecătorilor (domnii cu nelipsita pălărie), firme (celebra băcănie Dragomir Niculescu, Casa Anticarilor, drogheria Isy, ceasornicăria Meteor), reclame („Fiorii Tinereţii – film cu Constance Bennett“, „Citiţi ziarul Tempo!“) – toate astea se puteau vedea de la o terasă, bînd berea Bragadiru sau chiar şampania Rhein...

Din articole despre Mihail Sebastian şi G.M. Cantacuzino, am avut ocazia de a aminti aici discuţiile purtate atunci despre un aggiornamento al Bucureştilor. Acum, cu fotografiile în faţă, oricine îşi va da seama că ansamblul activităţii desfăşurate de acea generaţie de arhitecţi a fost într-adevăr impresionant.

În afară de blocul Carlton, dărîmat la cutremurul din 1940 şi, chiar peste drum de sala Dalles, înghiţită de clădirea care o astupă, toate aceste monumente sînt vizibile şi azi. Dar acoperite de o tencuială gri sau descojite şi, oricum, prăfuite. În zilele în care locuitorii oraşului abia începeau să se obişnuiască cu ele, erau strălucitor de albe. O viaţă economică trepidantă le dădea o importanţă centrală, dacă n-o aveau prin emfaza regimului politic care le crea sau le proteja. Ceea ce au făcut autorii acestei frumoase cărţi este arheologie.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne