Oraşul uitat

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Oraşul uitat jpeg

Am vrut să scriu „oraşul pierdut“, dar nu-i adevărat. Oricît ar fi de greu de recunoscut astăzi, clădirile ale căror fotografii formează ilustraţia bogată, splendid aleasă, a albumului Arhitectura modernă în România interbelică, majoritatea n-au dispărut. E un volum de citit pagină cu pagină, text şi poze, nu de răsfoit. Vedem prea multe, împreună cu Elle, Belle, sau alte reviste de consum, în sala de aşteptare la dentist. Bucureştiul este un subiect care-i atrage pe amatorii de retro, deci şi pe acei autori care urmăresc gustul publicului. Orientarea spre trecutul oraşului a cîştigat, în ultimii ani, numeroşi editori de cărţi şi reviste, dar partea cea mai interesantă şi substanţială este, totuşi, redusă la bloguri. Începînd cu marea expoziţie de care ne aducem aminte cu toţii, modernismul din arta bucureşteană a anilor ’30 s-a bucurat de atenţia cuvenită.

Cartea despre care sînt dator să vă vorbesc întrece, fără îndoială, toate eforturile de pînă acum de a răsplăti nostalgia noastră, dar şi de a explica ce se întîmpla atunci, nu numai în Capitală, ci în ţara întreagă, ca luptă între convenţia care-şi zicea tradiţie şi năzuinţa îndrăzneaţă de a înnoi arhitectura românească.

Sub coordonarea lui Mihai Oroveanu, din a cărui imensă colecţie sînt alese fotografiile, proiectul nu putea fi decît original şi judicios organizat. Două capitole introductive – semnate de arhitectul Augustin Ioan – conţin desluşirile necesare despre peisajul urban interbelic şi despre curentul neoromânesc (mai mult sau mai puţin hibridizat). Aici merită reţinută observaţia divergenţei dintre stilul monumental, prin care Administraţia şi Biserica epocii îşi afirmau progresul faţă de trecut, şi tendinţa cu adevărat modernistă a comenzilor private, care încurajau inovaţia estetică pentru locuinţele unei burghezii de afaceri sau intelectuale. De la o zonă la alta, noul nu era la fel de nou. Urmează imagini ale unor repere esenţiale pentru Bucureşti: Bulevardul Brătianu, Calea Victoriei, Gara de Nord cu pandantul său, Gara Regală, cîteva pagini despre execuţia artistică a detaliilor, apoi prezentarea unor vile sau a unor blocuri de apartamente. Pentru a arăta că arhitectura modernă nu s-a limitat numai la Bucureşti, sînt înşirate imagini din Cernăuţi, Cluj, Arad, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Galaţi. Domeniile în care arhitecţii deceniului Carol al II-lea au fost chemaţi să participe la reconstrucţie sînt, pe rînd, evocate: sport şi sănătate, edificii publice ale statului, arhitectură industrială şi catedrale. Printre ilustraţii apar şi desene de proiecte din anii 1928-1938, toate aparţinînd Henriettei Delavrancea-Gibory, arhitectă a cărei operă a fost, de cîtva timp, redescoperită.

Fotografiile se pot vedea în două feluri. Fie aşa cum un medic examinează o radiografie: de exemplu, aici sînt puse alături două imagini cu Athénée Palace, înainte şi după modernizarea din 1937. Fie căutînd amintiri pe care nu le poţi avea, fiind din vremea bunicilor. Costumele trecătorilor (domnii cu nelipsita pălărie), firme (celebra băcănie Dragomir Niculescu, Casa Anticarilor, drogheria Isy, ceasornicăria Meteor), reclame („Fiorii Tinereţii – film cu Constance Bennett“, „Citiţi ziarul Tempo!“) – toate astea se puteau vedea de la o terasă, bînd berea Bragadiru sau chiar şampania Rhein...

Din articole despre Mihail Sebastian şi G.M. Cantacuzino, am avut ocazia de a aminti aici discuţiile purtate atunci despre un aggiornamento al Bucureştilor. Acum, cu fotografiile în faţă, oricine îşi va da seama că ansamblul activităţii desfăşurate de acea generaţie de arhitecţi a fost într-adevăr impresionant.

În afară de blocul Carlton, dărîmat la cutremurul din 1940 şi, chiar peste drum de sala Dalles, înghiţită de clădirea care o astupă, toate aceste monumente sînt vizibile şi azi. Dar acoperite de o tencuială gri sau descojite şi, oricum, prăfuite. În zilele în care locuitorii oraşului abia începeau să se obişnuiască cu ele, erau strălucitor de albe. O viaţă economică trepidantă le dădea o importanţă centrală, dacă n-o aveau prin emfaza regimului politic care le crea sau le proteja. Ceea ce au făcut autorii acestei frumoase cărţi este arheologie.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Calin georgescu Sursa Youtube jpg
Cum a reușit Călin Georgescu să manipuleze milioane de oameni. Tactica lui, explicată pe înțelesul oricui de un cunoscut specialist în comunicare
Un expert în comunicare a decodificat discursul lui Călin Georgescu și le explică oamenilor care sunt manipulați printr-o serie de cuvinte cu putere, care dau naștere la emoție. Discursul lui Georgescu este în cea mai mare parte unul manipulator, conchide Melania Medeleanu, expert în comunicare.
Călin Georgescu
Călin Georgescu a ajuns secretar de stat, în 1997, printr-un concurs măsluit. A ieșit pe locul doi, dar i-a fost schimbată nota
În perioada 1997-1998, Călin Georgescu a îndeplinit funcția de secretar general în Ministerul Mediului, din guvernul Victor Ciorbea.
Taxe si impozite jpeg
NextUp: 2024, un an al haosului fiscal. Anul viitor vine cu nesiguranță și presiuni pentru antreprenori
Anul 2024 a fost marcat de o instalabilitate legislativă profundă, cu schimbări fiscale dese, ceea ce a generat o stare de incertitudine majoră pentru IMM-urile din România.
cozonac   foto alina mitran (1) jpg
Goana după cozonaci a început. La ce prețuri poate fi cumpărarat deliciosul produs
Cozonacul este nelipsit de pe masa românilor de Sărbători, chiar dacă gospodinele nu au timp să-l frămâne și să-l lase bine la dospit așa cum cere tradiția.
Horoscop FOTO Shutterstock (3) jpg
Horoscop joi, 5 decembrie: Trei zodii iau decizii favorabile. Șansele pe care le au timp de 24 de ore
Horoscopul zilei de miercuri, 5 decembrie 2024, aduce vești bune pentru unii nativi. Lorina, astrologul Click!, arată care sunt cele mai norocoase și inspirate zodii și are predicții pentru toate semnele zodiacale.
georgescu partide jpg
Anunțul unui tânăr decis să părăsească România după alegeri, viral pe Internet: „Dacă iese Georgescu, o să fie un mic exod”
Mesajul unui tânăr de 27 de ani din România, care anunță că vrea să plece din țară dacă alegerile prezidențiale vor fi câștigate de Călin Georgescu, a devenit viral pe platforma online Reddit. „Am decis că este cazul să fac bagajelul”, susține acesta.
gisele bundchen gravida plaja profimedia jpg
Gisele Bündchen își bronzează burtica de gravidă! A „fugit” cu iubitul în vacanță
Gisele Bündchen (44 de ani) nu-și mai încape în piele de fericire de când a aflat că este însărcinată! Supermodelul brazilian, care deține o avere de 400 de milioane de dolari, a fost surprins recent într-o vacanță romantică în Costa Rica, alături de iubitul său, Joaquim Valente (36 de ani). Vedeta
Călin Georgescu  fb jpg
România ar putea deveni izolată în cadrul NATO și UE în situația în care Călin Georgescu va câștiga alegerile. Concluzia Reuters după ce i-a luat un interviu
Dacă independentul de extremă dreapta Călin Georgescu va câștiga turul doi al alegerilor prezidențiale, România ar putea deveni izolată în cadrul NATO și UE, scrie Reuters, care a realizat un interviu cu aspirantul la fotoliul de la Cotroceni.
Corneliu Zelea Codreanu salutându-şi adepţii
„Multe idei frumos ambalate să evite eticheta de legionarism, dar în esență, tot acolo suntem”. Programul de țară al lui Călin Georgescu, analizat de un istoric
În programele partidelor suveraniste, și mai ales în cel promovat de Călin Georgescu, există multe idei inspirate din legionarism, dar care au fost frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de legionarism, susține istoricul specializat pe studierea Mișcării Legionare Cristian Manolachi.