Orașul contrastelor

Publicat în Dilema Veche nr. 367 din 24 februarie - 2 martie 2011
Orașul contrastelor jpeg

De cîte ori am auzit repetată, despre Bucureşti, această caracterizare: „oraşul contrastelor“! Aşa am rămas, iar situaţia care-i impresionează pe toţi vizitatorii străini era aceeaşi încă din vremea Unirii. 

Am avut bucuria să găsesc, zilele trecute, la anticariat o carte preţioasă şi rară, Chrétiens et Turcs, scènes et souvenirs de la vie politique, militaire et religieuse en Orient (Paris, 1859). Autorul, Eugène Poujade (1813-1885), a fost consul general al Franţei la Bucureşti din 1849 pînă în 1854, fiind chiar căsătorit cu o fiică, Maria, a marelui ban Constantin Ghica (mormîntul acelui fiu de domn şi candidat la domnie se află sub sălciile din spatele bisericii Ghica-Tei). Diplomatul francez îşi începuse cariera în Malta în 1846 iar ultimele sale posturi au fost Tunis (1854-1861), Torino (1865-1868) şi Cairo (1868-1885). În timpul cît trăia la Bucureşti şi la Iaşi, el a urmărit cu atenţie împrejurările din Bosnia şi Bulgaria; cunoştea Albania şi Epirul, unde fusese consul la Ianina; de aceea, lucrarea sa cuprinde o bogăţie de informaţii despre Sud-Estul european. 

Bucureşti, spune Poujade, „mi s-a părut ciudat, este oraşul contrastelor. Se văd acolo palate, sau măcar case frumoase, şi cocioabe îngrozitoare, echipaje conduse de vizitii în livrea“, care vin din atelierele Vienei sau ale Parisului, dar şi „enorme care ardeleneşti în care intră o lume ca în arca lui Noe, trase de cîte opt, zece ori douăzeci de cai sau iepe, ai căror mînji aleargă liberi în jurul căruţei“. Străzile sînt pline de cai de rasă ruseşti sau ungureşti, precum şi de bivoli mătăhăloşi cu ochii roşii. Eleganţa după ultima modă de la Paris a domnilor şi doamnelor contrastează cu portul ţărănesc „ca al dacilor de acum două mii de ani, albanezi în straie murdare cutreieră pe străzi vînzînd bragă“, deşi în vitrina prăvăliilor din centru se oferă bunătăţi pariziene. Poujade a văzut „călugări fumîndu-şi luleaua la cîrciumă sau lîngă morminte“, în cimitirele care, spre deosebire de lumea civilizată, existau chiar în mijlocul oraşului, iar alături de ei ţigani lăutari, în haine lungi fîlfîitoare, purtînd la cingătoare scripca sau naiul cu care erau gata „să se tocmească pentru un botez, o nuntă sau un praznic“. Concluzia este că „viaţa orientală se duce şi alături este viaţa europeană care o înlocuieşte“. 

Impresii asemănătoare se pot culege din cele scrise în aceeaşi vreme de Aurélie de Soubiran (1820-1904), o scriitoare franceză intrată şi ea prin căsătorie în familia Ghica şi în palatul de la Colentina (beizadea Grigore, soţul ei, era frate cu socrul lui Poujade). A observat şi ea că „Bucureştiul este un oraş deosebit, care nu se aseamănă cu nici una din capitalele noastre din Europa, aliniate şi cu un aspect uniform... Străzile, lungi şi sinuoase precum străzile italiene, resping toate legile armoniei. Casele sunt aruncate la întîmplare, talmeş-balmeş, în dezordine... ele îşi etalează aici opulenţa în mijlocul unei curţi mari ce le dă aerul seniorial şi izolat al unei case de ţară. Micile colibe, locuite de numeroasa servitorime, se ridică la dreapta şi la stînga şi trădează, prin amănuntele gospodăreşti, bunătatea nepăsătoare a proprietarului. Strada este continuată de case cu unul sau două etaje, fără o ordine şi fără regulă. Felinarele luminează seara, răspîndite la distanţe destul de mari unele de altele“. 

Cît despre locuitorii ţării, în viziunea doamnei ei duceau o existenţă patriarhală şi idilică: „Fără ambiţii, fără lumină, poporul este încă în acea stare fericită de practicare a agriculturii cînd nu vede nimic peste îndestularea fiecărei zile şi caută să obţină plăcerile simple prin cît mai puţină muncă. Nicăieri nu se trudeşte atît de puţin pentru a trăi atît de bine. Produsele foarte căutate au preţuri accesibile. Poporul se bucură de abundenţa şi fertilitatea acestui pămînt binecuvîntat“.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum îi țepuiesc șoferii de Bolt pe turiști pe aeroportul din capitala Azerbaidjanului. Pățania unei familii de români
Eliza și Ioan, doi români din Galați care au călătorit în peste 40 de țări de pe patru continente, au avut recent o experiență foarte neplăcută cu șoferii de Bolt de la aeroportul din Baku, capitala Azerbaidjanului. Șoferii de acolo sunt deja cunoscuți pentru faptul că țepuiesc des turiștii.
image
Amezi uriașe pentru folosirea apei potabile la grădină și piscină. „Eu consum pentru piscină și la două sate mai jos n-au apă nici să bea”
În timp ce unii români consumă o cantitate uriașă de apă în perioadele caniculare, folosind-o la udatul legumelor din grădini și sere sau la umplerea piscinei, alții nu au apă de băut. Legea Apelor prevede amenzi între 25.000 și 30.000 de lei pentru folosirea nerațională a apei.
image
Taberele școlare. „Rețeaua timpului liber“, deschisă în comunism pentru toți copiii merituoși
Adevărate aventuri într-o vreme în care distracțiile erau puține, iar micile-mari bucurii mai apreciate, taberele școlare erau prezente în toate județele, cele mai multe fiind finanțate de Stat.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.