Olari, nr. 10

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Olari, nr  10 jpeg

├Än acela┼či timp cu comunicatul de pres─â prin care filiala Bucure┼čti a Ordinului Arhitec┼úilor din Rom├ónia informa despre respingerea de c─âtre Ministerul Culturii a unei cereri de clasare, am primit sesizarea unui cititor ├«n leg─âtur─â cu un alt atac la patrimoniu. De data asta, ├«n Pia┼úa ÔÇ×Pache ProtopopescuÔÇť, unul dintre pu┼úinele ansambluri de arhitectur─â de dinainte de r─âzboi care n-au fost ├«nc─â agresate de apari┼úia unor noi construc┼úii. Dar desfigurarea peisajului urban a ├«nceput de vara trecut─â, c├«nd, prin t─âierea arborilor din aceast─â gr─âdin─â, singura care mai r─âm─âsese acolo, am ├«n┼úeles c─â frumoasa cas─â care figureaz─â la nr. 10 din strada Olari este ├«n pericol. M-am dus s─â v─âd ce se ├«nt├«mpl─â, am vorbit cu un locatar ┼či am aflat c─â era un proces ├«ntre de┼úin─âtorii dreptului de a locui ├«n casa na┼úionalizat─â ┼či cump─âr─âtorii (de la stat!) ai terenului din fa┼úa cl─âdirii. A cui fusese casa n-am putut s─â aflu: ÔÇ×Un general al lui Carol al II-lea, unul cu nume s├«rbesc.ÔÇť Samsonovici? Am ├«ntrebat pe cine-l cunoscuse, dar nu, nu era el, fiindc─â locuise ├«n alt─â parte, ┼či altul nu mi-a venit ├«n minte. Oare informa┼úia era corect─â? ├Än ziua de azi, la noi, oamenii s├«nt ├«n stare s─â confunde ├«ntre ele nume str─âine: dac─â s├«rbesc ar ├«nsemna polonez, de ce n-ar fi Dombrowski sau Rujinski? De altfel, poate c─â proprietarul anonim cump─ârase casa, nu o construise el ÔÇô ┼či ea pare, ├«ntr-adev─âr, mai veche, ca un conac boieresc c─âruia i s-a ad─âugat o arip─â. Acum un an exista deja amenin┼úarea ca ├«n locul copacilor s─â se ridice o cl─âdire nou─â, care ar ascunde-o ┼či ar ├«nchide-o pe cealalt─â, ar astupa-o, f─âr─â s─â se ┼úin─â seama nici de regimul de ├«n─âl┼úime, nici de stil.

De la presupuneri trecem la o realitate care se precipit─â. ├Än 17 mai 2013, Prim─âria general─â emite autoriza┼úia de construc┼úie 262/1152929. Ea este valabil─â pentru 12 luni, ├«ncep├«nd de la 25 mai. Feroneria gardului a fost distrus─â ├«n 28 mai (ce frumoas─â lucrare de fer forg├ę!); am fotografii datate 29 mai, pe care apar parapete de rumegu┼č, care ├«nconjoar─â spa┼úiul destinat cl─âdirii, ┼či buldozere, iar la 30 mai s-a ├«nceput turnarea funda┼úiei. Panoul de ┼čantier anun┼ú─â c─â se va ├«n─âl┼úa un imobil multifunc┼úional P+3+4R. ┼×apte etaje, dintre care ultimele patru ├«n retragere! ├Än┼úelege┼úi c─â perspectiva unei asemenea afaceri a exercitat, asupra justi┼úiei, o influen┼ú─â irezistibil─â.

S─â ne aducem aminte c─â disputa pentru ├«mp─âr┼úirea terenului a avut loc ├«ntr-o zon─â protejat─â ÔÇô 05, Bulevardul Carol ÔÇô, pentru care exist─â un regulament. El prevede anumite condi┼úii la reabilitarea spa┼úiilor publice majore, indic├«nd c─â ├«n scuaruri ca ÔÇ×Pache ProtopopescuÔÇť, orice interven┼úii ÔÇ×vor fi subordonate caracterului zonei ┼či vor fi supuse acelora┼či avize de specialitate ca ┼či construc┼úiile.ÔÇť Numele acestei pia┼úete este chiar men┼úionat ├«n acel document, unde se adaug─â: ÔÇ×Pentru faza Proiect de autoriza┼úie de construire, este necesar avizul Ministerului Culturii.ÔÇť ├Äntrebarea dac─â a fost cerut ┼či acordat acest aviz este ├«ndrept─â┼úit─â, v─âz├«nd inten┼úia arhitectului Codrin Tri┼úescu de a construi, pe o parcel─â mic─â, un turn triunghiular cu fa┼úad─â de sticl─â (┼čti┼úi, sticla e ieftin─â). ├Än dosul geamului ÔÇô un magazin la parter. Av├«nd ├«n vedere c─â ├«ntre cl─âdiri trebuie asigurat─â distan┼úa de cel pu┼úin 5 metri, e clar c─â va fi folosit terenul la capacitate maxim─â, de┼či regulamentul o interzice. Din toate acestea rezult─â c─â nu s-a ┼úinut seama de obliga┼úiile legale. ├Äntre ele mai este ┼či aceea de a se proceda la o consultare public─â, cet─â┼úenii din vecin─âtate trebuind s─â fie informa┼úi. De fapt, nici m─âcar locuitorii casei care vor avea un zid ├«n fa┼úa ferestrelor nu ┼či-au f─âcut auzit─â vocea.

Concluzia? Ca de at├«tea ori, avem legi ┼či regulamente menite s─â protejeze valoarea istoric─â ┼či artistic─â a unor vestigii ale vechiului ora┼č, dar ele nu s├«nt luate ├«n seam─â. Aviditatea unei genera┼úii care se organizeaz─â ├«n plutocra┼úie ├«┼či bate joc de orice mai aminte┼čte de un trecut pe care ea ├«l dispre┼úuie┼čte, f─âr─â a-l cunoa┼čte.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Foto: L. Muntean

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.