Olari, nr. 10

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Olari, nr  10 jpeg

În acelaşi timp cu comunicatul de presă prin care filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România informa despre respingerea de către Ministerul Culturii a unei cereri de clasare, am primit sesizarea unui cititor în legătură cu un alt atac la patrimoniu. De data asta, în Piaţa „Pache Protopopescu“, unul dintre puţinele ansambluri de arhitectură de dinainte de război care n-au fost încă agresate de apariţia unor noi construcţii. Dar desfigurarea peisajului urban a început de vara trecută, cînd, prin tăierea arborilor din această grădină, singura care mai rămăsese acolo, am înţeles că frumoasa casă care figurează la nr. 10 din strada Olari este în pericol. M-am dus să văd ce se întîmplă, am vorbit cu un locatar şi am aflat că era un proces între deţinătorii dreptului de a locui în casa naţionalizată şi cumpărătorii (de la stat!) ai terenului din faţa clădirii. A cui fusese casa n-am putut să aflu: „Un general al lui Carol al II-lea, unul cu nume sîrbesc.“ Samsonovici? Am întrebat pe cine-l cunoscuse, dar nu, nu era el, fiindcă locuise în altă parte, şi altul nu mi-a venit în minte. Oare informaţia era corectă? În ziua de azi, la noi, oamenii sînt în stare să confunde între ele nume străine: dacă sîrbesc ar însemna polonez, de ce n-ar fi Dombrowski sau Rujinski? De altfel, poate că proprietarul anonim cumpărase casa, nu o construise el – şi ea pare, într-adevăr, mai veche, ca un conac boieresc căruia i s-a adăugat o aripă. Acum un an exista deja ameninţarea ca în locul copacilor să se ridice o clădire nouă, care ar ascunde-o şi ar închide-o pe cealaltă, ar astupa-o, fără să se ţină seama nici de regimul de înălţime, nici de stil.

De la presupuneri trecem la o realitate care se precipită. În 17 mai 2013, Primăria generală emite autorizaţia de construcţie 262/1152929. Ea este valabilă pentru 12 luni, începînd de la 25 mai. Feroneria gardului a fost distrusă în 28 mai (ce frumoasă lucrare de fer forgé!); am fotografii datate 29 mai, pe care apar parapete de rumeguş, care înconjoară spaţiul destinat clădirii, şi buldozere, iar la 30 mai s-a început turnarea fundaţiei. Panoul de şantier anunţă că se va înălţa un imobil multifuncţional P+3+4R. Şapte etaje, dintre care ultimele patru în retragere! Înţelegeţi că perspectiva unei asemenea afaceri a exercitat, asupra justiţiei, o influenţă irezistibilă.

Să ne aducem aminte că disputa pentru împărţirea terenului a avut loc într-o zonă protejată – 05, Bulevardul Carol –, pentru care există un regulament. El prevede anumite condiţii la reabilitarea spaţiilor publice majore, indicînd că în scuaruri ca „Pache Protopopescu“, orice intervenţii „vor fi subordonate caracterului zonei şi vor fi supuse aceloraşi avize de specialitate ca şi construcţiile.“ Numele acestei piaţete este chiar menţionat în acel document, unde se adaugă: „Pentru faza Proiect de autorizaţie de construire, este necesar avizul Ministerului Culturii.“ Întrebarea dacă a fost cerut şi acordat acest aviz este îndreptăţită, văzînd intenţia arhitectului Codrin Triţescu de a construi, pe o parcelă mică, un turn triunghiular cu faţadă de sticlă (ştiţi, sticla e ieftină). În dosul geamului – un magazin la parter. Avînd în vedere că între clădiri trebuie asigurată distanţa de cel puţin 5 metri, e clar că va fi folosit terenul la capacitate maximă, deşi regulamentul o interzice. Din toate acestea rezultă că nu s-a ţinut seama de obligaţiile legale. Între ele mai este şi aceea de a se proceda la o consultare publică, cetăţenii din vecinătate trebuind să fie informaţi. De fapt, nici măcar locuitorii casei care vor avea un zid în faţa ferestrelor nu şi-au făcut auzită vocea.

Concluzia? Ca de atîtea ori, avem legi şi regulamente menite să protejeze valoarea istorică şi artistică a unor vestigii ale vechiului oraş, dar ele nu sînt luate în seamă. Aviditatea unei generaţii care se organizează în plutocraţie îşi bate joc de orice mai aminteşte de un trecut pe care ea îl dispreţuieşte, fără a-l cunoaşte.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.