O ruşine

Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
O ruşine jpeg

La cîteva zile după ce îmi exprimam îngrijorarea în legătură cu ravagiile la care  asistăm pe strada Dionisie Lupu (zonă protejată!), descopăr că, în absenţa mea din Bucureşti, a fost demolată clădirea de la nr. 56. N-a mai rămas nimic din casa lui Alexandru Rosetti (1895-1990). Au fost de ajuns douăzeci de ani ca să şteargă amintirea respectuoasă la care avea dreptul acest mare om de cultură, lingvist şi editor fără pereche, amintire pe care, de altfel, o păstra plăcuţa de pe faţada de la stradă. În aceeaşi casă, pe vremuri, au locuit un frate, cu doi ani mai mare, Ion, fost magistrat, veteran din Primul Război Mondial, şi fiul lui Alexandru, Gheorghe, arhitect, după a cărui plecare – fiindcă s-a stabilit în Franţa – familia mai era reprezentată de o verişoară a acestuia cu soţul ei, arhitectul Anton Radu Smigelschi. Aceşti moştenitori nu puteau să ignore faptul că, oricît de împovărătoare, onoarea istorică trebuie suportată. Nimeni nu înţelege cum a fost posibil să fie sacrificată o casă importantă pentru memoria naţională. Distrugerea ei lasă loc pentru un bloc oarecare cu patru etaje. Pînă acum, singura agresiune care stricase aspectul tradiţional al străzii fusese construirea unui „Astoria Center“ sclipitor, la mică distanţă de casa Rosetti. E clar că există undeva planul de a transforma tot acel front de clădiri datînd din ultimii ani ai secolului al XIX-lea.

N-aş fi crezut că mai e nevoie să repet ce a însemnat pentru generaţia lui şi pentru încă două domnul profesor Rosetti. Produs al şcolii filologice franceze, autor al unei clasice Istorii a limbii române, cariera sa universitară, începută în 1932, a culminat cu funcţiile de decan al Facultăţii de Litere, în 1945-1946, şi de rector la Bucureşti, între 1946 şi 1949. Era academician din 1945 şi a condus institutul care astăzi îi poartă numele, deşi îngemănat contra naturii cu al rivalului său de o viaţă Iorgu Iordan. A deţinut din 1933 direcţia Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“, cu o întrerupere (1941-1944), pînă în 1947. În această calitate, a managerizat ca nimeni altul literatura contemporană, inclusiv traducerile în româneşte, selectînd valorile cu un simţ sigur. Că, după venirea comuniştilor la putere, nu a avut de suferit ca mulţi prieteni ai lui, ba dimpotrivă, pe cînd soţia sa, general detestata „Miţa“, preşedinta Femeilor Democrate, avea să sfîrşească membră a Consiliului de Stat, cu soldaţi trăgînd o salvă la înmormîntarea ei, nu era de mirare, el fiind – după expresia lui Călinescu – „simultan în toate combinaţiile posibile“.

Fiindcă, alături de existenţa pe care o ducea sub ochii noştri, Rosetti a fost în acelaşi timp personajul literar din Bietul Ioanide. Este boierosul Gaittany, cu maniere perfecte, dar versatil. Un „reacţionar“ îl apostrofează, în Scrinul negru: „Cum te simţi în noua dumitale ipostază de proletar?“. Aici, în excelenta scenă de la Talcioc, răzbate discordia politică coborîtă în viaţa privată din cauza căreia cei doi fraţi, deşi trăind sub acelaşi acoperiş, nu-şi mai vorbeau. „Tovarăşul academician“ înţelegea să beneficieze de toate avantajele pe care i le asigura regimul în schimbul unor declaraţii de circumstanţă, însă menţinîndu-şi alura seniorială. Cîştigul din acest compromis nu era numai personal, căci Rosetti ştia cum să protejeze în jurul său viaţa ştiinţifică şi pe cercetători. Asemenea cazuri au mai fost şi în alte ţări din lagărul socialist: la Varşovia, directorul Institutului de Istorie continua să fie Tadeusz von Manteuffel, conte baltic.

O vizită a lui Ioanide la Gaittany este prilejul de a evoca chiar casa dispărută acum: „un imobil în plin centru aristocratic, cam desghiocat, e drept, însă plin de decor... Interiorul său era distins, combinat din piese de familie şi mobile noi, dozate cu gust şi cu evitarea aspectului de anticărie şi a somptuozităţii deplasate. Însă faţada casei era neglijată, geamurile sparte, cu excepţia celor de la apartamentul de strictă folosinţă, niciodată înlocuite, curtea părăsită buruienilor, poarta de fier masiv înclinată, ieşită din piloni, stînd parcă a se prăbuşi peste om“. A fost aşa, n-a fost aşa?

N-o vom mai vedea niciodată şi cuiva ar trebui să-i fie ruşine! 

S-ar cuveni ca Academia Română să dea un anunţ mortuar pentru această casă.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ionut mosteanu nicusor dan jpg
Moment inedit în direct. Nicușor Dan l-a sunat pe ministrul Apărării în timpul emisiunii: „Îmi cer scuze, mă sună președintele!”
Un moment neobișnuit a surprins telespectatorii în timpul unei ediții recente a emisiunii „Politica Zilei”, difuzată pe B1 TV. Invitat în platou, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a fost sunat în direct chiar de președintele României, Nicușor Dan, întrerupând discuția despre sistemul de apărare
Raluca Turcan ministra Culturii foto Facebook Raluca Turcan jpg
Fostul ministru al Culturii, despre suspendarea spectacolelor de teatru și a concertelor în weekenduri: „Sper că e o greșeală de exprimare”
Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a anunțat vineri, 18 iulie, că se opune ferm propunerii lansate de actualul ministru, András Demeter, potrivit căreia spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri.
cfr cluj fb jpg
giza pyramids egypt cr getty jpg jpeg
Descoperire misterioasă lângă piramidele din Giza. Un posibil portal străvechi, sub nisipurile Egiptului
Un radar special a detectat o anomalie subterană în apropierea Marii Piramide. Cercetătorii cred că ar putea fi vorba de o intrare într-o structură necunoscută, ascunsă timp de milenii.
Paul Corcoran a castigat la loterie jpeg
A câștigat 2 milioane de dolari la loterie dintr-o greșeală: „Este o senzație plăcută să câștig premii duble”
Un bărbat din Massachusetts, SUA, a avut parte de o surpriză uriașă după ce a câștigat, din greșeală, două premii identice la loteria Powerball, în valoare totală de 2 milioane de dolari.
image png
Ți se rupe inima! Dedicația emoționantă pe care i-a făcut-o Felix Baumgartner Mihaelei Rădulescu, cu doar câteva ore înainte să moară
Moartea tragică a lui Felix Baumgartner a avut loc ieri, 17 iulie 2025, în urma unui zbor cu parapanta. Partenerul de viață al Mihaelei Rădulescu i-a făcut o dedicație acesteia, pe rețelele de socializare, în ultimele sale clipe de viață. Toți cei care au văzut mesajul au rămas extrem de emoționați.
trupe rusesti transnistria
Decretul liderei de la Chișinău: Moldovenii înrolați în trupele ruse din Transnistria nu mai au cetățenie
Cinci persoane din Republica Moldova, care s-au înrolat în trupele ruse din regiunea separatistă Transnistria, au rămas fără cetățenie în baza decretului semnat de președintele Maia Sandu.
andreas tonelli foto instagram png
Un influencer italian pasionat de sporturi extreme a murit, după ce a căzut într-o râpă, de la o înălțime de peste 180 de metri
Andreas Tonelli, ciclist italian de munte și influencer în sporturi extreme, s-a stins din viață marți, 15 iulie, după ce a căzut de la o înălțime de peste 180 de metri într-o râpă.
image png
Cum a început povestea de dragoste dintre Mihaela Rădulescu și Felix Baumgartner: „A venit glonț la mine și m-a întrebat direct de ce...”
Mihaela Rădulescu și Felix Baumgartner formau un cuplu ideal în ochii celor de acasă, așa cum și probabil erau. S-au iubit fără rețineri și au împărtășit o pasiune în comun - sporturile - însă puțini își mai amintesc cum a început povestea de dragoste a acestora, în urmă cu acum 11 ani.