Nu vă atingeţi de Brâncoveanu!

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Nu vă atingeţi de Brâncoveanu! jpeg

Cînd am protestat contra încercării de a extrage probe de ADN din locul de veşnică odihnă al voievozilor de la Argeş şi Cozia, nu ştiam că din cu totul alt motiv se pregăteşte şi pentru Constantin Brâncoveanu violarea mormîntului său de la Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. Cititorii revistei Clipa (V, 32, mai-iunie 2012) au văzut o foarte oficială scrisoare adresată Preafericitului Părinte Patriarh de către acad. Răzvan Theodorescu. Conţinutul ei, ca şi răspunsul merită să fie cunoscute şi dezbătute mai larg, dat fiind că privesc direct problema integrităţii monumentelor istorice din Capitală. În cazul de faţă, e vorba de un mormînt a cărui semnificaţie morală şi spirituală e ieşită din comun.

Avînd în vedere că peste doi ani se vor împlini trei veacuri de la moartea cumplită a Brâncovenilor, pe care Biserica noastră i-a ridicat la rangul de sfinţi, scrisoarea face propunerea de a se desprinde „o parte din relicvele domnului-martir“, pentru a le strămuta la Hurezi. Ea se întemeiază pe presupunerea că Vodă Constantin plănuia să-şi aibă acolo mormîntul, dacă ar fi murit pe tronul său. Dar prin canonizarea din 1992, rămăşiţele sale pămînteşti au căpătat un statut de excepţie. Aşadar, e vorba de o strămutare (parţială) de moaşte, pe care Patriarhia s-a grăbit să o încuviinţeze. Ceea ce ne nelinişteşte este că autorităţile civile din domeniul monumentelor nu ştiu nimic, iar cele bisericeşti, atrase probabil de perspectiva unei ceremonii pompoase sau de ofrandele viitorilor pelerini, au acceptat imediat iniţiativa, mai ales că provine de la un arheolog şi istoric al artei reputat.

Cum s-a ajuns la situaţia actuală? Descendenţii domnului au ştiut întotdeauna că strămoşul lor, care a pierit la Constantinopol, fusese îngropat în taină la Halki, în mănăstirea bizantină de pe insulă, fiind, după intervalul ritual de şase ani, adus la Bucureşti. Îngroparea aici, ca ctitor, a fost îngăduită în 1720, dar sub o lespede fără nume, pe care o semnala numai inscripţia de pe candela pusă de doamna Maria, nemîngîiata văduvă şi mamă. A pus-o în 1720 deasupra lespezii fără nume. Identificarea pietrei abia în 1914 a coincis cu celebrarea primelor două secole de la mucenicia celui care zace acolo. Academia Română şi-a făcut atunci datoria de a spune lucruri frumoase şi bune, dar, pentru a nu compromite relaţiile cu Turcia, guvernul liberal a impus discreţie acestei comemorări.

În 1934 s-a ivit prilejul unor săpături arheologice în interiorul bisericii, cărora prestigiul lui N. Iorga le oferea garanţia de calitate. Numai un diletant, Emanoil Hagi Moscu, a contestat autenticitatea osemintelor brâncoveneşti. A urmat, în prezenţa regelui Carol al II-lea, reînhumarea, cu o solemnitate care exprima veneraţia, şi oficială şi populară, pentru marea amintire. Cu aceeaşi ocazie s-a aşezat deasupra mormîntului sarcofagul de marmură cu o semnătură emfatică prin care „roaba lui Dumnezeu Martha, principesă Bibescu“ reclama cu mîndrie legătura (simbolică) cu Brâncovenii. Astăzi puţini bucureşteni ştiu că la cinci minute de Universitate e mormîntul acestui mare domnitor, primul care a vorbit despre „Europa noastră“, şi nu aud de nici o iniţiativă ca studenţii, elevii sau măcar turiştii să fie educaţi, deopotrivă despre importanţa lui Brâncoveanu ca şi despre ultimul său lăcaş.

Biserica Ortodoxă Română a vrut şi în 1954 să-l înscrie pe Brâncoveanu printre sfinţii ei, însă timpurile erau neprielnice. La canonizarea din 1992, în sfîrşit, el a fost recunoscut de Sfîntul Sinod nu doar ca neomartir, dar şi ca patronul devotat al structurilor şi aşezămintelor în care avea să se dezvolte viaţa sufletească pravoslavnică de la Făgăraş pînă la Ismail, a cărui autoritate ecleziastică şi culturală mergea pînă la Tbilisi şi Antiohia. După asta nu văd cum mai putem deschide racla de la Sf. Gheorghe. E adevărat că la catolici există, din Evul Mediu, obiceiul de a îmbucătăţi moaştele pentru mai multe altare (un exemplu ilustru, osemintele sfîntului Ludovic, cruciatul, între Saint-Denis, la Monreale şi Tunis). Nici la ortodocşi nu era necunoscută practica aceasta: altfel n-am avea la Tîrgovişte un singur deget al sfîntului Nifon. Dar comună nu e. Şi mă tem că ne lăsăm contaminaţi de un exemplu laic. După prăbuşirea regimurilor comuniste, o adevărată epidemie a dus la „repatrierea“ postumă a unor exilaţi politici: în Ungaria, în Polonia. Chiar la noi, funeraliile lui Titulescu la Braşov şi ale lui Rădescu la Bellu au însemnat mai ales revendicarea unei legitimităţi, a numelor lor, de către cei aflaţi la putere. Ba, mai mult, cînd au fost aduse de la Roma rămăşiţele lui Inochentie Micu Clain, pentru strămutarea de la Blaj, cerută de Biserica Unită, patriarhul Teoctist (Dumnezeu să-l ierte!) a refuzat să le adăpostească peste noapte într-o biserică ortodoxă, şi astfel au ajuns la Universitate! Cel puţin, vlădica Inochentie fusese într-adevăr surghiunit, şi întoarcerea lui acasă ar fi putut prilejui o reconciliere. Vechile proiecte de a replanta în glia străbună pe Enescu şi pe Brâncuşi sînt şi ele gata să iasă din sertare cu orice ocazie. Dar poate ar trebui să ne gîndim de două ori dacă să tulburăm morţii doar pentru ca viii să aibă ocazia să se afişeze cu ei. Dacă vrea cineva neapărat o reînhumare domnească, să-şi aducă aminte de Şerban Cantacuzino şi de Nicolae Mavrocordat, dezgropaţi brutal, unul de la Cotroceni şi celălalt de la Văcăreşti. Ei aşteaptă.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

01 ROMANIA POLONIA, LIGA NATIUNILOR (14 11 2026) (3) jpg
România a aflat cu cine ar putea juca „barajul de menținere” în Divizia B a Ligii Națiunilor
Naționala de fotbal are nevoie de un succes în Bosnia-Herțegovina pentru a avea șanse să termine pe locul 3 în grupa din Liga Națiunilor la fotbal. Dacă va ocupa locul 4, România poate întâlni în „barajul de menținere / promovare” Belarus, Cipru, Feroe sau Estonia.
arme nucleare centrala nucleara gemini ai jpg
Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate
Un fost consilier prezidențial propune ca România să-și facă propriul program nuclear militar, însă un expert din Germania explică de ce o astfel de mișcare ne-ar costa enorm.
canalul suez foto facebook
17 noiembrie, ziua care a schimbat istoria: de la inaugurarea Canalului Suez la Revoluția de Catifea
Data de 17 noiembrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la inaugurarea Canalului Suez, în 1869, până la începutul Revoluției de Catifea, în 1989.
Jeffrey Epstein camkera unde a murit jpg
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
partie de schi bucuresti png
Primarul care a construit o pârtie de schi în București, pe locul unei foste gropi de gunoi
Puțini bucureșteni știu că, timp de aproape trei decenii, Capitala a avut o pârtie de schi cu nocturnă, cabană în care se vindeau țuică fiartă și ceai și chiar o trambulină de sărituri din lemn. Și mai puțini știu că această „stațiune” a fost amenajată pe locul unei gropi de gunoi.
lidl jpg
Lidl, asaltat de cereri de angajare înainte să deschidă primul magazin într-o țară din Europa. 18.000 de oameni au aplicat
Gigantul german Lidl se pregătește să intre pe piața din Bosnia și Herțegovina, iar prezența acestui magazin în țara balcanică a stârnit un interes imens în rândul publicului. În ciuda faptului că încă nu a fost deschis niciun magazin, aproape 20.000 de oameni au aplicat pentru posturi.
Donald Trump profimedia 1148415472 jpg
Justiţia americană blochează restricţiile lui Trump privind vizele studenţilor şi jurnaliştilor străini
Un judecător federal american a anulat luni noile restricţii privind şederea în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini, stabilite de administraţia Trump, relatează AFP.
Anca Turcasiu, sursa foto Instagram jpg
Anca Țurcașiu a dezvăluit rețeta pe care o pregătește când răcește: „Nu are un gust grozav, dar pe mine mă ajută mereu!”
Anca Țurcașiu le-a împărtășit urmăritorilor săi de pe Instagram o rețetă simplă, pe care spune că o folosește atunci când este răcită. Preparatul se face din câteva ingrediente accesibile, precum lămâie, usturoi, ghimbir și miere.
907755565 1613186730835844 8013515921809873117 n jpg
Cea mai mare biserică ortodoxă românească din America a fost sfințită. Unde este și cum arată
Românii își construiesc biserici ortodoxe în Statele Unite ale Americii și pentru asta fac chiar și datorii. La 10.000 de kilometric de țară, în localitatea Cedar Park din Texas, Statele Unite ale Americii a fost sfințită în data de 15 noiembrie, „Biserica Sfânta Maria”.