Nu vă atingeţi de Brâncoveanu!

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Nu vă atingeţi de Brâncoveanu! jpeg

Cînd am protestat contra încercării de a extrage probe de ADN din locul de veşnică odihnă al voievozilor de la Argeş şi Cozia, nu ştiam că din cu totul alt motiv se pregăteşte şi pentru Constantin Brâncoveanu violarea mormîntului său de la Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. Cititorii revistei Clipa (V, 32, mai-iunie 2012) au văzut o foarte oficială scrisoare adresată Preafericitului Părinte Patriarh de către acad. Răzvan Theodorescu. Conţinutul ei, ca şi răspunsul merită să fie cunoscute şi dezbătute mai larg, dat fiind că privesc direct problema integrităţii monumentelor istorice din Capitală. În cazul de faţă, e vorba de un mormînt a cărui semnificaţie morală şi spirituală e ieşită din comun.

Avînd în vedere că peste doi ani se vor împlini trei veacuri de la moartea cumplită a Brâncovenilor, pe care Biserica noastră i-a ridicat la rangul de sfinţi, scrisoarea face propunerea de a se desprinde „o parte din relicvele domnului-martir“, pentru a le strămuta la Hurezi. Ea se întemeiază pe presupunerea că Vodă Constantin plănuia să-şi aibă acolo mormîntul, dacă ar fi murit pe tronul său. Dar prin canonizarea din 1992, rămăşiţele sale pămînteşti au căpătat un statut de excepţie. Aşadar, e vorba de o strămutare (parţială) de moaşte, pe care Patriarhia s-a grăbit să o încuviinţeze. Ceea ce ne nelinişteşte este că autorităţile civile din domeniul monumentelor nu ştiu nimic, iar cele bisericeşti, atrase probabil de perspectiva unei ceremonii pompoase sau de ofrandele viitorilor pelerini, au acceptat imediat iniţiativa, mai ales că provine de la un arheolog şi istoric al artei reputat.

Cum s-a ajuns la situaţia actuală? Descendenţii domnului au ştiut întotdeauna că strămoşul lor, care a pierit la Constantinopol, fusese îngropat în taină la Halki, în mănăstirea bizantină de pe insulă, fiind, după intervalul ritual de şase ani, adus la Bucureşti. Îngroparea aici, ca ctitor, a fost îngăduită în 1720, dar sub o lespede fără nume, pe care o semnala numai inscripţia de pe candela pusă de doamna Maria, nemîngîiata văduvă şi mamă. A pus-o în 1720 deasupra lespezii fără nume. Identificarea pietrei abia în 1914 a coincis cu celebrarea primelor două secole de la mucenicia celui care zace acolo. Academia Română şi-a făcut atunci datoria de a spune lucruri frumoase şi bune, dar, pentru a nu compromite relaţiile cu Turcia, guvernul liberal a impus discreţie acestei comemorări.

În 1934 s-a ivit prilejul unor săpături arheologice în interiorul bisericii, cărora prestigiul lui N. Iorga le oferea garanţia de calitate. Numai un diletant, Emanoil Hagi Moscu, a contestat autenticitatea osemintelor brâncoveneşti. A urmat, în prezenţa regelui Carol al II-lea, reînhumarea, cu o solemnitate care exprima veneraţia, şi oficială şi populară, pentru marea amintire. Cu aceeaşi ocazie s-a aşezat deasupra mormîntului sarcofagul de marmură cu o semnătură emfatică prin care „roaba lui Dumnezeu Martha, principesă Bibescu“ reclama cu mîndrie legătura (simbolică) cu Brâncovenii. Astăzi puţini bucureşteni ştiu că la cinci minute de Universitate e mormîntul acestui mare domnitor, primul care a vorbit despre „Europa noastră“, şi nu aud de nici o iniţiativă ca studenţii, elevii sau măcar turiştii să fie educaţi, deopotrivă despre importanţa lui Brâncoveanu ca şi despre ultimul său lăcaş.

Biserica Ortodoxă Română a vrut şi în 1954 să-l înscrie pe Brâncoveanu printre sfinţii ei, însă timpurile erau neprielnice. La canonizarea din 1992, în sfîrşit, el a fost recunoscut de Sfîntul Sinod nu doar ca neomartir, dar şi ca patronul devotat al structurilor şi aşezămintelor în care avea să se dezvolte viaţa sufletească pravoslavnică de la Făgăraş pînă la Ismail, a cărui autoritate ecleziastică şi culturală mergea pînă la Tbilisi şi Antiohia. După asta nu văd cum mai putem deschide racla de la Sf. Gheorghe. E adevărat că la catolici există, din Evul Mediu, obiceiul de a îmbucătăţi moaştele pentru mai multe altare (un exemplu ilustru, osemintele sfîntului Ludovic, cruciatul, între Saint-Denis, la Monreale şi Tunis). Nici la ortodocşi nu era necunoscută practica aceasta: altfel n-am avea la Tîrgovişte un singur deget al sfîntului Nifon. Dar comună nu e. Şi mă tem că ne lăsăm contaminaţi de un exemplu laic. După prăbuşirea regimurilor comuniste, o adevărată epidemie a dus la „repatrierea“ postumă a unor exilaţi politici: în Ungaria, în Polonia. Chiar la noi, funeraliile lui Titulescu la Braşov şi ale lui Rădescu la Bellu au însemnat mai ales revendicarea unei legitimităţi, a numelor lor, de către cei aflaţi la putere. Ba, mai mult, cînd au fost aduse de la Roma rămăşiţele lui Inochentie Micu Clain, pentru strămutarea de la Blaj, cerută de Biserica Unită, patriarhul Teoctist (Dumnezeu să-l ierte!) a refuzat să le adăpostească peste noapte într-o biserică ortodoxă, şi astfel au ajuns la Universitate! Cel puţin, vlădica Inochentie fusese într-adevăr surghiunit, şi întoarcerea lui acasă ar fi putut prilejui o reconciliere. Vechile proiecte de a replanta în glia străbună pe Enescu şi pe Brâncuşi sînt şi ele gata să iasă din sertare cu orice ocazie. Dar poate ar trebui să ne gîndim de două ori dacă să tulburăm morţii doar pentru ca viii să aibă ocazia să se afişeze cu ei. Dacă vrea cineva neapărat o reînhumare domnească, să-şi aducă aminte de Şerban Cantacuzino şi de Nicolae Mavrocordat, dezgropaţi brutal, unul de la Cotroceni şi celălalt de la Văcăreşti. Ei aşteaptă.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
NYP: Minciunile oamenilor de știință cu privire la pandemia COVID-19. Virusul care a omorât milioane de oameni, posibil creat de om
La patru ani de la izbucnirea pandemiei de Covid, în SUA se aduc acuzații de falsificare a adevărului de către oamenii de știință, iar dr. Fauci este arătat cu degetul pentru că a ținut cu „big pharma”.
image
Copii forțați de părinți să stea la cerșit pe vânt și ploaie, printre mașini, pe un drum din Buzău
Poliția a pus capăt chinurilor la care au fost supuși mai mulți copii și un adult cu handicap chiar de către cei care ar trebui să aibă grijă de ei. Două cupluri din comuna buzoiană Siriu, care aveau relație de concubinaj, și-au obligat copiii și nepoții, minori și un adult invalid, să cerșească
image
Profesoară în vârstă de 30 de ani, găsită vinovată după ce a făcut sex cu doi elevi minori. Ce îi scria unuia dintre tinerii de 15 ani VIDEO
O profesoară de matematică din Marea Britanie, în vârstă de 30 de ani, supranumită „Bunda Becky” de către elevi, a fost găsită vinovată pentru că a întreținut relații sexuale cu doi adolescenți. În fața instanței, ea a încercat să dea vina pe comportamentul elevilor.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.