Nicolae Popa din Tîrpești
Faima satului Tîrpeşti ce aparţine comunei Petricani se datorează, în bună măsură, lui Nicolae Popa (13 august 1919 – 20 octombrie 2010), cunoscut pentru creaţiile sale naive în piatră, îndeosebi busturi şi capete de oameni, pentru măştile pe care le-a confecţionat spre a fi utilizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, pentru expoziţia sa de colecţii de piese etnografice şi de artă populară, pentru scenetele de teatru popular pe care le-a organizat la el acasă.
Culegător de folclor, creatorul unui muzeu de artă populară şi etnografie din Tîrpeşti, autorul a trei volume de folclor autentic din lumea satului de altădată, dintre care unul autobiografic în versuri, donator a peste 1900 de piese de artă populară şi etnografie, care au îmbogăţit colecţiile unor muzee din ţară şi din străinătate, Nicolae Popa a fost o personalitate complexă. Muzeul Satului din casa lui Nicolae Popa reprezintă o fascinantă expoziţie de măşti, piese de artă populară, sculptură în piatră şi lemn. Sau, mai detaliat, aşa cum le prezintă însuşi artistul într-una dintre cele trei cărţi ale sale: „costume populare, obiecte casnice din lemn, sticlă, marmură, porţelan, ceramică, fier, tablă, aramă, cornuri sculptate, prosoape, cojoace şi bundiţe, curele din piele cu mărgele, curele ciobăneşti cu rozete, talăngi şi clopote (…), unelte pentru păstorit, rîşniţe pentru măcinat, ceasuri, gramofoane şi patefoane, ouă încondeiate, sumane din lînă cu sărad, obiecte de ţesut lînă şi cînepă, icoane pictate pe lemn şi pe sticlă, numismatică, insigne, decoraţii, tablouri şi fotografii vechi, săbii, harbalete, suliţe, ghiulele de tun şi pistoale cu petiţă, plus foarte multe obiecte de cult religios (…), un plug de lemn, o tunică de roşiori din garda lui Cuza, un bucium şi un costum complet ciobănesc, cobzele şi vioara lăutarilor (…)“.
Satul Tîrpeşti are o vechime care se pierde în decursul veacurilor. La marginea satului de azi, pe locul numit „rîpa lui Bodai“, s-a descoperit o aşezare neolitică de acum 5000 de ani. Obiectele descoperite aici, precum vatra de foc, unelte de piatră, idoli, statuete, obiecte casnice, dar şi modul de înmormîntare a localnicilor sînt dovezi care demonstrează vechimea acestei aşezări. În cartea Din lumea văzută şi nevăzută, Nicolae Popa povesteşte întîmplarea prin care arta sa a început să fie cunoscută: „Lucrînd pe şantierul arheiologic de la Tîrpeşti, doamna Silvia mi-a zis să iau pe Mitică Savin şi pe fratele lui Neculai, cu hîrleţele, ca să facem în rîpa şantierului nişte sondaje, spre a găsi idoli de piatră sau de lut. Cine va găsi va primi, pentru fiecare idol, cîte 200 de lei premiu. Eu, cînd am auzit acest lucru, fiind lipsit de bani, am luat la mine în buzunar şi doi idoli de-ai mei. Unul de lut şi unul din piatră. Ne-am suit toţi trei sus pe coastă şi ne-am apucat de săpat. Eu, în timp ce fraţii Savin săpau de zor scoţînd diferite cioburi şi obiecte, am introdus în săpătură ambii idoli. Şi cînd am aruncat cu lopata ţărîna afară pe mal, au apărut idolii tăvălindu-se pe coastă. Doamna Silvia, în timpul acesta, se plimba pe sub coastă, pe malul iazului, uitîndu-se la nevasta mea cum pescuia. Şi deodată îi aude pe fraţii Savin, strigînd cît îi ţinea gura mare: «Doamna Silvia, am găsit doi idoli. Unul de lut şi unul de piatră!». «Bravo vouă, norocoşilor! Aţi cîştigat 400 de lei.» Semănau perfect cu cei originali, dar erau poate prea perfecţi ca să nu dea de bănuit. Cînd a fost descoperit falsul, atunci mi-am luat inima în dinţi şi le-am spus că eu sînt autorul (…). Ca să aibă însemnătate şi să se publice mult, ca să fiu şi eu băgat în seamă, că eu am descoperit“. Astfel s-a auzit de sculptorul naiv Nicolae Popa, care a început să fie îndrumat de specialişti în a-şi prezenta lucrările de artă naivă sculptate în lemn şi piatră.
Muzeul „Nicolae Popa“ din Tîrpeşti cum este acum cunoscut, are 14 camere, plus exponatele din curte sub cerul liber.
Mişu Chiruc este preşedintele ANTREC din judeţul Neamţ.
