Muzeul oraşului

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Muzeul oraşului jpeg

Trecutul unui oraş şi explicaţia prezentului său se găsesc, în ţările civilizate, într-un muzeu special. La Bucureşti avem unul cu acest rost, este Muzeul de Istorie al Municipiului, aflat în palatul Suţu, adică pe Bdul I.C. Brătianu, la nr. 2. El a luat naştere din iniţiativă privată, cînd un admirabil director al Arhivelor Statului, Constantin Moisil, a înjghebat, în 1929, Societatea istorico-arheologică „Bucureştii vechi“. Din primul moment, în statutul său, această Societate îşi declara intenţia de a înfiinţa „un muzeu municipal“, care „va publica o revistă“ şi o serie de lucrări istorice, arheologice, etnografice etc. privitoare la trecutul oraşului şi împrejurimilor“. Ceea ce a fost numai parţial realizat: muzeul a funcţionat din 1931 pînă în 1941, fiind organizat de eruditul G.D. Florescu, dar demolarea prostească a casei Moruzi („casa cu lanţuri“), unde fusese adăpostit, pe Calea Victoriei, între Academie şi casa Monteoru, a dus la mutarea sa în casa Cesianu, la colţul Căii Victoriei cu str. Sevastopol. Între timp apăruseră un volum de revistă, Bucureştii vechi, şi, cu acelaşi titlu, cel dintîi număr din Arhivele Bucureştilor, care era un album cu documente iconografice, precum şi culegerea acuarelelor lui Preziosi editate de Victor Brătulescu, sub titlul Vechi vederi bucureştene. Volume de documente au mai publicat tot atunci fraţii Vîrtosu şi Ion Ionaşcu, premergătoare acelui corpus pe care a năzuit apoi să-l alcătuiască George Potra. Cercetările de arheologie preistorică ale lui Dinu V. Rosetti au deschis şi ele un drum.

În 1959, Muzeul a fost inaugurat în sediul pe care-l ocupă şi astăzi. Numai că a încăput pe mîna unor servitori ai Partidului, cum au fost Florian Georgescu, delator, incult şi grobian, Petre Dache sau Panait I. Panait. E adevărat că, pentru cercetători care nu-şi găseau loc în altă parte din cauza „dosarului“, era, probabil, o ancoră salvatoare, chiar dacă activitatea muzeului era mai vizibil îndreptată spre lupta clasei muncitoare şi spre identificarea caselor de întîlniri ale Partidului din ilegalitate. Într-o altă clădire care aparţinea muzeului, pe str. Marin Serghiescu, erau depuse diverse obiecte şi fonduri ferite de ochii publicului. De pildă, ascunse într-un seif erau documentele din arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, în cutiile îmbrăcate în catifea roşie pe care nu le mai deschisese nimeni de la I.C. Filitti.

Şi în prezent este expusă numai o mică parte din cele 150.000 de obiecte care formează colecţia. Am intrat ieri în casa pe care logofătul Costache Gr. Suţu şi-o construia în 1833, după planurile arhitectului Konrad Schwink. Frate de domn şi pretendent el însuşi la domnie, pe ocolite sau făţiş, este unul dintre fanarioţii care au rămas aici, ca miniştri sub Regulamentul Organic. Fiul său şi al Luxandrei Racoviţă, Grigore, căsătorit cu Irina Hagi Moscu, a continuat să trăiască în acelaşi decor căruia, în 1862, Karl Storck i-a adăugat elementul unor scări impunătoare suind către etaj.

Spaţiile de la parter sînt acum ocupate de expoziţii: una de icoane (noi) în bibliotecă, alta de artă contemporană, din care o parte se întinde şi sus. Poate din cauza lor, expunerii cronologice, concepută din cele mai vechi timpuri pînă în ajunul Marii Uniri (de ce numai atît?), îi lipseşte aproape tot Evul Mediu. Aşa că, de la un corn de Bos primigenius, idoli preistorici şi statuete romane, se trece la inevitabilul Vlad Ţepeş, al cărui hrisov de la 1459 este ca actul de naştere al Bucureştilor. După cîteva vitrine sărace sau anoste, se ajunge la imperiala sabie de paradă a lui Constantin Brâncoveanu, adusă de la Aşezămintele Brâncoveneşti, unde era în 1945, şi care fusese descoperită în 1927 la Paris. O  lădiţă  de breaslă, avînd pe capac chipurile epitropilor, şi o narghilea sînt prea puţin pentru a evoca viaţa cotidiană din veacul al XVIII-lea. De la distanţă, de pe peretele unui salon mă privea un portret al lui Alexandru Vodă Suţu. 

Cu siguranţă, partea cea mai interesantă se referă la epoca modernă. Costume, veselă şi mobilier: chiar biroul unui primar, foarte bine reconstituit. Cîte un petic de hîrtie e o raritate fascinantă, fie că este „un bilet de vacsină“ (certificat de vaccinare), fie „un bilet de trotuar pentru 10 Mai“, adică permisul de a pătrunde în publicul care asista la defilarea cortegiului regal. În 1871, maiorul Pappazoglu, anticarul arheolog şi artist, îşi tipăreşte singur apelul adresat primarului Scarlat Kretzulescu şi consilierilor săi de curînd aleşi: „Întoarceţi atenţiunea şi plăcerea Dvs asupra monumentelor naţionale conţinute în capitală... numiţi barbaţi cu cunoscinţe a vizita monumentele, a vă relata despre îmbunătăţirea lor“. Un îndemn de care şi domnul doctor Oprescu are nevoie!

Aşa cum este, Muzeul e în declin. Misiunea care-i fusese hărăzită atunci cînd a fost proiectat în 1921 era de a fi „un suplement de realităţi pentru instrucţia şcolară şi singura unealtă prin care asupra claselor necultivate trecutul îşi poate întinde influenţa lui învăţătoare şi înnălţătoare“. Faţă de aceste cuvinte ale lui N. Iorga, diferenţa este vădită. Nu e destul că strădania dlui Mănucu-Adameşteanu, arheolog destoinic, a umplut un întreg raft cu volumele în care publică rezultatele săpăturilor sale, sau că alt cercetător activ, Adrian Majuru, este autorul unor lucrări foarte populare despre Bucureştii de acum o sută de ani. Reparaţiile la casa Severeanu şi la casa Cesianu care depind de Muzeu nu s-au terminat, cele la casa Minovici nici n-au început. După cum am văzut, casa Suţu e departe de a fi utilizată pe măsura posibilităţilor. În atmosfera de acolo se simte delăsare şi lipseşte acea implicare în viaţa publică ce ar fi o datorie.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

01 ROMANIA POLONIA, LIGA NATIUNILOR (14 11 2026) (3) jpg
România a aflat cu cine ar putea juca „barajul de menținere” în Divizia B a Ligii Națiunilor
Naționala de fotbal are nevoie de un succes în Bosnia-Herțegovina pentru a avea șanse să termine pe locul 3 în grupa din Liga Națiunilor la fotbal. Dacă va ocupa locul 4, România poate întâlni în „barajul de menținere / promovare” Belarus, Cipru, Feroe sau Estonia.
arme nucleare centrala nucleara gemini ai jpg
Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate
Un fost consilier prezidențial propune ca România să-și facă propriul program nuclear militar, însă un expert din Germania explică de ce o astfel de mișcare ne-ar costa enorm.
canalul suez foto facebook
17 noiembrie, ziua care a schimbat istoria: de la inaugurarea Canalului Suez la Revoluția de Catifea
Data de 17 noiembrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la inaugurarea Canalului Suez, în 1869, până la începutul Revoluției de Catifea, în 1989.
Jeffrey Epstein camkera unde a murit jpg
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
partie de schi bucuresti png
Primarul care a construit o pârtie de schi în București, pe locul unei foste gropi de gunoi
Puțini bucureșteni știu că, timp de aproape trei decenii, Capitala a avut o pârtie de schi cu nocturnă, cabană în care se vindeau țuică fiartă și ceai și chiar o trambulină de sărituri din lemn. Și mai puțini știu că această „stațiune” a fost amenajată pe locul unei gropi de gunoi.
lidl jpg
Lidl, asaltat de cereri de angajare înainte să deschidă primul magazin într-o țară din Europa. 18.000 de oameni au aplicat
Gigantul german Lidl se pregătește să intre pe piața din Bosnia și Herțegovina, iar prezența acestui magazin în țara balcanică a stârnit un interes imens în rândul publicului. În ciuda faptului că încă nu a fost deschis niciun magazin, aproape 20.000 de oameni au aplicat pentru posturi.
Donald Trump profimedia 1148415472 jpg
Justiţia americană blochează restricţiile lui Trump privind vizele studenţilor şi jurnaliştilor străini
Un judecător federal american a anulat luni noile restricţii privind şederea în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini, stabilite de administraţia Trump, relatează AFP.
Anca Turcasiu, sursa foto Instagram jpg
Anca Țurcașiu a dezvăluit rețeta pe care o pregătește când răcește: „Nu are un gust grozav, dar pe mine mă ajută mereu!”
Anca Țurcașiu le-a împărtășit urmăritorilor săi de pe Instagram o rețetă simplă, pe care spune că o folosește atunci când este răcită. Preparatul se face din câteva ingrediente accesibile, precum lămâie, usturoi, ghimbir și miere.
907755565 1613186730835844 8013515921809873117 n jpg
Cea mai mare biserică ortodoxă românească din America a fost sfințită. Unde este și cum arată
Românii își construiesc biserici ortodoxe în Statele Unite ale Americii și pentru asta fac chiar și datorii. La 10.000 de kilometric de țară, în localitatea Cedar Park din Texas, Statele Unite ale Americii a fost sfințită în data de 15 noiembrie, „Biserica Sfânta Maria”.