Muzeul Cartografic

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Muzeul Cartografic jpeg

Nu pot să zic că ştiu toate muzeele din Bucureşti, mi-or mai fi rămas cîteva de văzut, dar mi-a venit să trec de la unul la altul ca să dibuiesc ce imagine formează ele despre capitala ţării în care trăiesc. Cele create din voinţa statului sînt cele mai vizitate – de şcoli în special, ca în reclama TV pentru „farmacia tuturor românilor“. Cele mai interesante, fiindcă reprezintă altceva decît ilustrarea unui manual, sînt colecţiile care au fost private la origine, în care, aşadar, se poate recunoaşte gustul sau interesul personal al oamenilor cărora li se datorează ele. Dintre ele, unele erau deschise publicului încă  dinainte de război, dar au dispărut după aceea, suprimate de noul regim (de pildă, Al. Cantacuzino, Olszewski, Toma Stelian). Altele, mai multe, au rezistat pînă la cutremurul din 1977, care a servit drept pretext pentru absorbirea lor în Muzeul Colecţiilor de pe Calea Victoriei, menit să arate dragostea pentru cultură a perechii de dictatori, de parcă ele ar fi fost adunate de aceşti agramaţi. Din cauza reparaţiilor ample pe care clădirea le aştepta, sînt invizibile acum colecţiile Garabet şi Hrandt Avakian, G. Oprescu, Medrea, Iser etc.). Numai Zambaccian s-a întors acasă. Colecţia Macovei, despre care am scris de curînd, nu s-a deschis decît în 2002 şi, de aceea, a rămas independentă.

În 2003 a apărut Colecţia Daniela şi Adrian Năstase, sub numele de Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. Statul i-a pus la dispoziţie casa din str. Londra, nr. 39, şi mobilierul necesar pentru expunere (numai pentru hărţi, deocamdată). La fondul principal s-au mai adăugat cîteva piese donate de BCR, ceva din partea Muzeului Militar (dar vitrinele sînt goale) şi un enorm glob pămîntesc francez, oferit de Ion Iliescu, fiindcă n-avea unde să pună acest dar al preşedintelui Mitterrand, prea „encombrant“. Oricum, fără valoare istorică, de prin 1980, avînd şi Burkina Faso pe harta Africii. Nu era nevoie nici de busturile lui Copernic, Columb, Magellan sau alţi  descoperitori de spaţii terestre şi astrale, aşa cum sînt presărate prin săli. Ici şi colo, datările sau identificările trebuie corectate, dar asemenea inadvertenţe sînt rare.

Ideea însăşi de a pune la dispoziţia publicului sute de hărţi şi gravuri, care erau accesibile numai în cărţile pe care tot mai puţini le răsfoiesc, merită salutată. De trei ori. Mai întîi, deoarece vizitatorii, cîţi vor fi fiind, se instruiesc în istoria geografiei, din care se înţelege modelarea treptată, lentă, a minţii omeneşti. Apoi, dacă fostul ministru de Externe a cules de la anticarii din Strasbourg sau Bruxelles documente care, de cele mai multe ori, indicau locul pe care pămîntul românesc şi locuitorii săi l-au ocupat din vechime în cultura apuseană, această recoltă a pregătit un instrument de lucru pentru diplomaţi. Exista deja albumul lui Romulus Seişanu, dar compromis şi prin greşelile din alcătuire, şi prin caracterul politic pe care i l-a dat patronajul lui Mihai Antonescu. În al treilea rînd, gestul unor particulari de a face moştenitor statul pentru o parte din averea pe care o deţin este o frumoasă tradiţie care se cuvine înviată.

Aşa cum se prezintă, conţinutul colecţiei este destul de eteroclit. Majoritatea sînt hărţile Transilvaniei, singură sau împreună cu Ungaria. Am găsit cu plăcere opera marilor cartografi francezi din secolul al XVIII-lea de l’Isle, Sanson şi d’Anville. Umanistul maghiar Sambucus a tipărit la Viena în 1566 o hartă a Transilvaniei, din care există aici trei exemplare. Marea hartă a Moldovei, întocmită de Statul Major rus (Amsterdam, 1781) şi pe care Academia o are numai într-o copie, se află în două exemplare, informînd despre campaniile din 1769-1770 împotriva turcilor. Altă hartă rusească, litografiată, datează din vremea războiului din 1828 şi cuprinde, pe lîngă Valahia şi Moldova, „Bessarabskaia oblasti“. Alături, o hotărnicie a moşiei din jud. Vaslui Fruntişeni, desenată de Iordachi Mălinescu, cărturar care a participat la pregătirea Revoluţiei din 1848 şi a Unirii. Copiate în acuarelă după gravuri din veacul al XVIII-lea, portretele lui N. Mavrocordat şi Grigore Ghica par să provină din Anglia.

Artiştii Bouquet, Lancelot şi Preziosi, care au pictat peisaje din Bucureşti, sînt prezenţi mai mult în reproducerile moderne. Un tablou în ulei reprezintă Expoziţia din 1906, iar biserica de la Radu-Vodă figurează într-o litografie al cărei autor german era aici în 1918. Savuroase imagini ale unei procesiuni oficiale, la căsătoria lui Carol I în 1881, sînt desprinse din „Albumul Carelor Simbolice“. Au intrat în coregrafie cofetarii şi vînătorii, au defilat şi „corporaţiunea brutarilor“, şi „societatea caretaşilor“, dar modernitatea nu lipseşte: „cortegiul comerciului“, „căile ferate române“ (care aveau atunci 12 ani!) şi chiar „artiştii teatrali“...

Oricum, ceea ce am învăţat (şi am plătit cu numai 5 lei) m-a convins că-i sîntem îndatoraţi lui Adrian Năstase pentru a ne fi înzestrat cu un muzeu neobişnuit.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: R. Avram

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

01 ROMANIA POLONIA, LIGA NATIUNILOR (14 11 2026) (3) jpg
România a aflat cu cine ar putea juca „barajul de menținere” în Divizia B a Ligii Națiunilor
Naționala de fotbal are nevoie de un succes în Bosnia-Herțegovina pentru a avea șanse să termine pe locul 3 în grupa din Liga Națiunilor la fotbal. Dacă va ocupa locul 4, România poate întâlni în „barajul de menținere / promovare” Belarus, Cipru, Feroe sau Estonia.
arme nucleare centrala nucleara gemini ai jpg
Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate
Un fost consilier prezidențial propune ca România să-și facă propriul program nuclear militar, însă un expert din Germania explică de ce o astfel de mișcare ne-ar costa enorm.
canalul suez foto facebook
17 noiembrie, ziua care a schimbat istoria: de la inaugurarea Canalului Suez la Revoluția de Catifea
Data de 17 noiembrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la inaugurarea Canalului Suez, în 1869, până la începutul Revoluției de Catifea, în 1989.
Jeffrey Epstein camkera unde a murit jpg
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
partie de schi bucuresti png
Primarul care a construit o pârtie de schi în București, pe locul unei foste gropi de gunoi
Puțini bucureșteni știu că, timp de aproape trei decenii, Capitala a avut o pârtie de schi cu nocturnă, cabană în care se vindeau țuică fiartă și ceai și chiar o trambulină de sărituri din lemn. Și mai puțini știu că această „stațiune” a fost amenajată pe locul unei gropi de gunoi.
lidl jpg
Lidl, asaltat de cereri de angajare înainte să deschidă primul magazin într-o țară din Europa. 18.000 de oameni au aplicat
Gigantul german Lidl se pregătește să intre pe piața din Bosnia și Herțegovina, iar prezența acestui magazin în țara balcanică a stârnit un interes imens în rândul publicului. În ciuda faptului că încă nu a fost deschis niciun magazin, aproape 20.000 de oameni au aplicat pentru posturi.
Donald Trump profimedia 1148415472 jpg
Justiţia americană blochează restricţiile lui Trump privind vizele studenţilor şi jurnaliştilor străini
Un judecător federal american a anulat luni noile restricţii privind şederea în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini, stabilite de administraţia Trump, relatează AFP.
Anca Turcasiu, sursa foto Instagram jpg
Anca Țurcașiu a dezvăluit rețeta pe care o pregătește când răcește: „Nu are un gust grozav, dar pe mine mă ajută mereu!”
Anca Țurcașiu le-a împărtășit urmăritorilor săi de pe Instagram o rețetă simplă, pe care spune că o folosește atunci când este răcită. Preparatul se face din câteva ingrediente accesibile, precum lămâie, usturoi, ghimbir și miere.
907755565 1613186730835844 8013515921809873117 n jpg
Cea mai mare biserică ortodoxă românească din America a fost sfințită. Unde este și cum arată
Românii își construiesc biserici ortodoxe în Statele Unite ale Americii și pentru asta fac chiar și datorii. La 10.000 de kilometric de țară, în localitatea Cedar Park din Texas, Statele Unite ale Americii a fost sfințită în data de 15 noiembrie, „Biserica Sfânta Maria”.