Lupta contra ur├«╚Ťirii ora╚Öului

Publicat în Dilema Veche nr. 356 din 9 - 15 decembrie 2010
Lupta contra ur├«╚Ťirii ora╚Öului jpeg

Deschid un manual de urbanism ┼či citesc acolo ce e un ora┼č. Potrivit acelei defini┼úii, ora┼č este acolo unde popula┼úia ajunge la o anumit─â densitate, unde exist─â imobile din beton, unde s├«nt ascensoare, unde s├«nt cinematografe, unde este canalizare, unde s├«nt transporturi ├«n comun ┼či unde exist─â o poli┼úie a circula┼úiei. Pe l├«ng─â avantaje, progresele tehnicii au introdus o ├«ntreag─â re┼úea de constr├«ngeri ┼či o estetic─â nou─â, ├«nt├«mpinat─â de admiratori pasiona┼úi ┼či, deopotriv─â, de o ne├«ncredere tenace. Ceea ce lipse┼čte din aceast─â serie de elemente c─ârora li se atribuie importan┼ú─â este tocmai esen┼úialul: con┼čtiin┼úa de a forma o comunitate, av├«nd un trecut comun, de┼či v├«rstele ├«n┼čirate de-a lungul acestui trecut se reflect─â ├«n expresii arhitectonice diferite. ├Än secolul de care ne-am desp─âr┼úit mai ieri, se aplica un principiu care se chema zoning, care-┼či propunea s─â fixeze destina┼úia unui cartier ┼či modul de construc┼úie, ba chiar num─ârul de etaje, adecvate cu caracterul acelui cartier. Nu numai ├«n─âl┼úimea, ci ┼či dispozi┼úia construc┼úiilor erau reglementate. De exemplu, ├«n 1925, Berlinul era ├«mp─âr┼úit ├«n cinci zone: reziden┼úial─â, rezervat─â afacerilor, industrial─â, mixt─â, spa┼úii verzi. La noi, avem ├«n Bucure┼čti 12 zone protejate pentru valoarea lor cultural─â ┼či arhitectural─â, numai 12 din cele 114 prev─âzute de PUG, dar respectarea servitu┼úilor impuse e foarte relativ─â. La Comisia Na┼úional─â a Monumentelor Istorice vin mereu proteste ale celor care, contraria┼úi de aceast─â limitare a dreptului lor de proprietate, revendic─â declasarea. Investitorii ┼či arhitec┼úii ÔÇ×de afaceriÔÇť s-au coalizat ca s─â acapareze terenuri, fie prin demolarea cl─âdirilor de tip tradi┼úional, fie prin cotropirea parcurilor sau a c├«t s-a mai p─âstrat din p─âdurile din jur. Aceast─â ofensiv─â este denun┼úat─â ├«ntr-o carte care a ap─ârut acum o lun─â la Editura Vremea, Arhitectura Bucure┼čtilor ├«ncotro? de Dinu C. Giurescu. Profesorul Giurescu era cel mai ├«ndrept─â┼úit s─â o scrie, deoarece este ┼či autorul volumului Distrugerea trecutului Rom├óniei (1994) prin care a ├«ntocmit cel mai complet act de acuzare referitor la ÔÇ×sistematizareaÔÇť ├«ntreprins─â de Ceau┼čescu. Ca istoric, ┼či-a dat seama printre primii c─â identitatea cultural─â a Capitalei este amenin┼úat─â de agresiunea ÔÇ×dezvoltatorilor urbaniÔÇť. Semnalele de alarm─â din pres─â s├«nt ignorate, ┼či ultimul deceniu a fost cel pu┼úin la fel de nefast ca epoca lui Ceau┼čescu, din punctul de vedere al demol─ârilor unor cl─âdiri reprezentative pentru fizionomia ora┼čului vechi. Ceea ce le-a luat locul cel mai adeseori s├«nt pasti┼če dup─â o arhitectur─â str─âin─â, intitulat─â ÔÇ×modern─âÔÇť, care desfigureaz─â o strad─â dup─â alta cu stigmatul ur├«┼úeniei preten┼úioase. 

Capitole din lucrarea domnului Giurescu, ca acela despre ÔÇ×Centrul istoric al Bucure┼čtilorÔÇť, bine documentate ┼či instructive, ar fi bine s─â fie citite de edilii no┼čtri. Materia, sistematic adunat─â, cuprinde ┼či cazuri din cele mai scandaloase (Cathedral Plaza, de exemplu) ┼či altele mai pu┼úin cunoscute, dar la fel de revolt─âtoare: ultimele pagini dau o list─â semnificativ─â de case distruse sau ÔÇ×aproape distruseÔÇť. Despre unele am scris ┼či eu de mai multe ori: Str. Visarion 8, Str. General Manu 7,  B-dul Aviatorilor 8, Pia┼úa Roman─â 7, Splaiul Independen┼úei 74. ├Än leg─âtur─â cu ultima, casa lui Pompiliu Eliade, fotografia care o ilustreaz─â arat─â holul octogonal din centrul parterului, ÔÇ×particularitate foarte rar─â ├«n arhitectura bucure┼čtean─âÔÇť. A┼ča-i, dar aceea┼či situa┼úie a existat ├«n Str. Tudor Arghezi 4, alt─â cas─â care a fost demolat─â chiar ├«n toamna asta. 

Prin urmare, s-ar putea ca am├«ndou─â s─â fie de acela┼či arhitect, H. Susskind. 

Ilustra┼úiile c─âr┼úii s├«nt excep┼úional realizate ┼či alese. V─âz├«ndu-le, furia te str├«nge de g├«t. Vre┼úi s─â dispar─â aceste case de acum doar un secol ┼či s─â le scormoneasc─â din p─âm├«nt arheologii viitori ca pe ruinele de la Sf. Sava? Fa┼ú─â de nesim┼úirea concet─â┼úenilor no┼čtri sau, mai abitir, fa┼ú─â de ipocrizia cu care se invoc─â diverse justific─âri, nu mai r─âm├«ne alt─â speran┼ú─â dec├«t ac┼úiunea ONG-urilor, din ce ├«n ce mai multe ┼či mai active ├«n ap─ârarea  ora┼čului istoric. Despre ele va fi vorba ├«ntr-un articol viitor.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.