Lupta contra urîțirii orașului

Publicat în Dilema Veche nr. 356 din 9 - 15 decembrie 2010
Lupta contra urîțirii orașului jpeg

Deschid un manual de urbanism şi citesc acolo ce e un oraş. Potrivit acelei definiţii, oraş este acolo unde populaţia ajunge la o anumită densitate, unde există imobile din beton, unde sînt ascensoare, unde sînt cinematografe, unde este canalizare, unde sînt transporturi în comun şi unde există o poliţie a circulaţiei. Pe lîngă avantaje, progresele tehnicii au introdus o întreagă reţea de constrîngeri şi o estetică nouă, întîmpinată de admiratori pasionaţi şi, deopotrivă, de o neîncredere tenace. Ceea ce lipseşte din această serie de elemente cărora li se atribuie importanţă este tocmai esenţialul: conştiinţa de a forma o comunitate, avînd un trecut comun, deşi vîrstele înşirate de-a lungul acestui trecut se reflectă în expresii arhitectonice diferite. În secolul de care ne-am despărţit mai ieri, se aplica un principiu care se chema zoning, care-şi propunea să fixeze destinaţia unui cartier şi modul de construcţie, ba chiar numărul de etaje, adecvate cu caracterul acelui cartier. Nu numai înălţimea, ci şi dispoziţia construcţiilor erau reglementate. De exemplu, în 1925, Berlinul era împărţit în cinci zone: rezidenţială, rezervată afacerilor, industrială, mixtă, spaţii verzi. La noi, avem în Bucureşti 12 zone protejate pentru valoarea lor culturală şi arhitecturală, numai 12 din cele 114 prevăzute de PUG, dar respectarea servituţilor impuse e foarte relativă. La Comisia Naţională a Monumentelor Istorice vin mereu proteste ale celor care, contrariaţi de această limitare a dreptului lor de proprietate, revendică declasarea. Investitorii şi arhitecţii „de afaceri“ s-au coalizat ca să acapareze terenuri, fie prin demolarea clădirilor de tip tradiţional, fie prin cotropirea parcurilor sau a cît s-a mai păstrat din pădurile din jur. Această ofensivă este denunţată într-o carte care a apărut acum o lună la Editura Vremea, Arhitectura Bucureştilor încotro? de Dinu C. Giurescu. Profesorul Giurescu era cel mai îndreptăţit să o scrie, deoarece este şi autorul volumului Distrugerea trecutului României (1994) prin care a întocmit cel mai complet act de acuzare referitor la „sistematizarea“ întreprinsă de Ceauşescu. Ca istoric, şi-a dat seama printre primii că identitatea culturală a Capitalei este ameninţată de agresiunea „dezvoltatorilor urbani“. Semnalele de alarmă din presă sînt ignorate, şi ultimul deceniu a fost cel puţin la fel de nefast ca epoca lui Ceauşescu, din punctul de vedere al demolărilor unor clădiri reprezentative pentru fizionomia oraşului vechi. Ceea ce le-a luat locul cel mai adeseori sînt pastişe după o arhitectură străină, intitulată „modernă“, care desfigurează o stradă după alta cu stigmatul urîţeniei pretenţioase. 

Capitole din lucrarea domnului Giurescu, ca acela despre „Centrul istoric al Bucureştilor“, bine documentate şi instructive, ar fi bine să fie citite de edilii noştri. Materia, sistematic adunată, cuprinde şi cazuri din cele mai scandaloase (Cathedral Plaza, de exemplu) şi altele mai puţin cunoscute, dar la fel de revoltătoare: ultimele pagini dau o listă semnificativă de case distruse sau „aproape distruse“. Despre unele am scris şi eu de mai multe ori: Str. Visarion 8, Str. General Manu 7,  B-dul Aviatorilor 8, Piaţa Romană 7, Splaiul Independenţei 74. În legătură cu ultima, casa lui Pompiliu Eliade, fotografia care o ilustrează arată holul octogonal din centrul parterului, „particularitate foarte rară în arhitectura bucureşteană“. Aşa-i, dar aceeaşi situaţie a existat în Str. Tudor Arghezi 4, altă casă care a fost demolată chiar în toamna asta. 

Prin urmare, s-ar putea ca amîndouă să fie de acelaşi arhitect, H. Susskind. 

Ilustraţiile cărţii sînt excepţional realizate şi alese. Văzîndu-le, furia te strînge de gît. Vreţi să dispară aceste case de acum doar un secol şi să le scormonească din pămînt arheologii viitori ca pe ruinele de la Sf. Sava? Faţă de nesimţirea concetăţenilor noştri sau, mai abitir, faţă de ipocrizia cu care se invocă diverse justificări, nu mai rămîne altă speranţă decît acţiunea ONG-urilor, din ce în ce mai multe şi mai active în apărarea  oraşului istoric. Despre ele va fi vorba într-un articol viitor.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.