Legea fațadelor

Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Legea fațadelor jpeg

Stă să treacă, sau, poate, a şi trecut o lege care riscă să complice situaţia, şi aşa problematică, a patrimoniului urban din România. Este, la ora la care scriu, încă un proiect înaintat Parlamentului de Ministerul Dezvoltării sub titlul pompos „Legea privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor“. Creştere? Mai degrabă, restabilire a calităţii iniţiale, fiindcă e vorba de faţadele deteriorate de neglijarea lor timp de zeci de ani, pe care orice trecător le observă de-a lungul străzilor noastre. Cu puţine excepţii, nu  totdeauna fericite, căci remedierea n-au mai putut-o face cei care au construit sau urmaşii proprietarilor, ci statul sau cine a achiziţionat în ultima vreme acele imobile. 

Cînd era ministru al Culturii Ion Caramitru, au intrat în planul naţional de restaurări care se alcătuia anual o serie de clădiri din centrul Capitalei, cu intenţia, mărturisită şi de actualul proiect, de a ameliora aspectul dărăpănat care face o impresie neplăcută unor vizitatori străini. Cu alte cuvinte, „interesul turistic al zonelor afectate“ (aşa se cheamă, mai pretenţios, acum). Atunci s-au început reparaţiile la Universitate sau la Facultatea de Arhitectură, neterminate nici astăzi.

De data asta, nu mai e vorba doar de Bucureşti, ci sînt implicate primăriile din toată ţara. O iniţiativă grandioasă, care presupune enorme cheltuieli. Pentru a le face faţă, nu vor ajunge resursele deţinătorilor clădirilor. Primăriile vor fi obligate să plătească în locul proprietarilor cu venituri foarte mici, care cu siguranţă nu sînt puţini. Dacă proprietarii, din alte motive, refuză să-şi asume intervenţiile necesare, totdeauna costisitoare, această sarcină revine tot autorităţii publice locale, care rămîne să îşi recupereze apoi banii pe calea justiţiei. Din acest punct de vedere, s-ar putea chiar spune că vom avea o lege contra primăriilor. Pentru ele, ca şi pentru deţinătorii particulari, e o adevărată pacoste. Deja unele primării se împrumută ca să poată izola termic blocurile – şi cu sume mari. Pe de altă parte, se pune întrebarea cît de îndreptăţit e statul să-i constrîngă pe proprietari, dar este o întrebare retorică, dat fiind că statul, care te sileşte să îţi consolidezi casa ameninţată de cutremur sau chiar să o izolezi termic, a mai încălcat şi pînă acum dreptul de proprietate prevăzut de scumpa noastră Constituţie. Să recunoaştem, însă, că doamna Udrea a avut dreptate să declare zilele astea: „În cazul monumentelor istorice, nu putem să le permitem celor care au o astfel de proprietate valoroasă să nu facă nimic cu ea... să o lase să se facă praf“. De cînd aşteptam o asemenea reacţie la obiceiul de a lăsa în paragină o casă veche, pe care ai şi ajutat-o să se dărîme, pentru a ridica în locul ei un bloc! Moştenitorii, mulţi şi săraci, ai bunicului care clădise cu încredere în viitor şi în familia lui, sau cumpărătorul drepturilor lor, recurg adesea la acest sistem, iar statul n-a avut curajul să exproprieze pentru a proteja. Alte dificultăţi se ivesc atunci cînd restituirea aşteptată de proprietari întîrzie, cînd casele sînt în litigiu. 

Oricum, legea are în vedere monumentele istorice, precum şi „construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate“. În aceste timpuri de criză, în care comenzile de care au nevoie arhitecţii sînt mai rare, constructorilor li se oferă ocazia de a cîştiga din numeroasele operaţii menţionate în lege: repararea ori refacerea zidăriei la pereţii exteriori, tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje, refacerea teraselor sau a acoperişurilor, eliminarea igrasiei etc. Cine urmează să suporte costul unor asemenea intervenţii? Bineînţeles, deţinătorii imobilelor, cărora li s-a acordat mai întîi, pentru a îndeplini aceste obligaţii, un termen de un an, plus şase luni de graţie. Ulterior, răgazul pînă la sfîrşitul lucrărilor a fost drastic redus la jumătate: 6 luni şi numai 3 luni suplimentare. Ca răsplată pentru exemplara respectare a acestor condiţii, cei care vor executa lucrarea în regie proprie au să beneficieze de o scutire temporară (un an) de impozitul funciar pe clădire. Cît priveşte nesupunerea la lege, ea ar trebui să fie pedepsită atît la proprietari, cît şi la responsabilii din primării: sancţiunile prevăzute la început mergeau pînă la condamnarea cu închisoarea. Ultima formă a proiectului le-a limitat la amenzi între 2000 şi 10.000 de lei. 

Mai crede cineva că legea este aplicabilă? Problema este de a găsi banii pentru ea; ca de obicei, sarcina a fost distribuită prin descentralizare şi prin taxarea persoanelor particulare. Avînd în vedere că parlamentarii locuiesc la hotel sau în casele pe care şi le-au construit, deci noi, deci cu faţade arătoase, nu mă îndoiesc că vor vota fără şovăială acest proiect. Dar, într-o ţară în care există peste patru milioane de credite la bancă neplătite, a mai adăuga ipoteci pentru reabilitarea termică sau pentru lustruit faţada mi se pare aiuritor, înseamnă să mai împingi şi pe acest motiv oamenii şi primăriile să facă alte datorii. Dacă s-ar găsi bani europeni pentru asta, aş înţelege urgenţa: altfel, încă o lege peste maldărul celor neaplicate e greu de priceput cui serveşte. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultate alegeri locale 2024. Suceava: Tânărul care l-a învins pe Gheorghe Flutur. S-a înscris în PSD din liceu
Un tânăr în vârstă de 33 ani este candidatul care, cu un avans de peste 9.000 voturi, l-a învins în alegerile locale 2024 pe unul dintre cei mai vechi baroni locali, liberalul Gheorghe Flutur, instaurând supremația PSD în Suceava.
image
Calculul brutal al șefului aripii militare a Hamas în privința războiului din Fâșia Gaza, dezvăluit de corespondența sa
Mesajele liderului militar al Hamas Yahya Sinwar arată că rezistența sa, luni de zile, la presiunile în vederea încheierii unui armistițiu de încetare a focului/eliberare a ostaticilor dezvăluie un calcul brutal, acela că mai mult război și mai mulți civili morți lucrează în avantajul său.
image
Cine e Mihai Polițeanu, omul care a plecat din USR din cauza șefilor și a câștigat ca independent primăria unui mare oraș
Mai puțin cunoscut românilor, Mihai Polițeanu este unul dintre ultimele nume care confirmă în politica mioritică. Plecat ca outsider în cursa pentru Primăria Ploiești, Polițeanu a reușit marea surpriză și a cucerit orașul petrolului ca independent.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.