Lăsaţi-ne în pace!

19 martie 2014
Lăsaţi ne în pace! jpeg

După cum se ştie, Parlamentul nostru e foarte harnic. Nu numai că numărul deputaţilor şi al senatorilor n-a scăzut deloc – deşi sentimentul popular, care a coincis, măcar de data asta, cu părerea preşedintelui, s-a declarat contra mulţimii de legislatori –, dar activitatea lor se desfăşoară într-un ritm intens. Mereu auzi că s-a mai dat o lege. De un sfert de secol, se reconstruieşte societatea românească, bucată cu bucată. Chiar dacă aceste bucăţi nu se potrivesc totdeauna între ele, ca un joc de cuburi. E vorba, pentru a doua oară, de a se reface constituţia. „Regionalizarea“, adevărată inconştienţă care ar reîmpărţi ţara împotriva tiparului ei istoric, invocă un pretext economic, dar se bazează pe cele mai egoiste calcule electorale. Este chiar sistemul pe care l-au aplicat două dictaturi regale, în Iugoslavia lui Alexandru şi în România lui Carol al II-lea, un precedent care n-a lăsat cele mai bune amintiri. Dar nu despre astfel de mari proiecte voi arăta aici cît se depărtează de drumul drept, ci despre nesocotirea grijii de a păstra înfăţişarea tradiţională a oraşului vechi, cît a mai rămas din el. O grijă care n-a fost uitată în ţări civilizate cu care, de obicei, vrem să ne luăm la întrecere.  

De vreo doi ani se aude la noi de o lege „privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor“. Că se cheamă aşa sau altfel, se caută a fi impusă izolarea termică, aşadar, îmbrăcarea clădirilor într-o cămaşă de polistiren expandat (dna Ceauşescu, ţineţi minte?) care să închidă ermetic spaţiul dinăuntru, aşa ca să ţină cald. Cămăşuirea se mai făcuse şi înainte cîteodată, cu beton, pentru a consolida după cutremur, ca o soluţie ieftină, inginerească. Acum i se zice „reabilitare termică“, deşi denumirea sugerează o reparaţie a unor stricăciuni intervenite, pe cînd, în realitate, aspectul care se înlocuieşte este cel original, căruia i se aduc modificări considerate utile pentru menţinerea temperaturii în interiorul casei. Se renovează faţade, ceea ce, ca materiale şi elemente decorative sau de finisaj, anulează caracterul istoric. Încă din 2008, Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale a atras atenţia asupra pericolului de a crea pentru Bucureşti (şi nu numai) un viitor fără trecut. Între altele, în raportul depus cu ocazia acelei anchete, s-a criticat şi procedeul de a placa polistiren peste tencuială sau cărămidă pe un front de clădiri, ca şi cum ele ar fi de aceeaşi vîrstă. Ei şi? De comisia cu pricina nu i-a mai păsat nimănui. Cred că şi domnul B. a uitat de ea, avînd, desigur, alte griji. Situaţia a continuat, fiindcă oamenilor li s-a oferit să economisească la întreţinere, iar primarii (Chiliman, Onţanu) şi-au cîştigat popularitate prin asumarea parţială a cheltuielii. Cum au să arate faţadele peste cinci-şase ani nu se ştie. În afară de efectul intemperiilor, uniformizarea afectează şi silueta clădirilor şi alterează profilul străzii. De ce? Ca să nu pierdem căldură, adică să nu se consume gaz. Uite cum se bagă politica în calorifere: dependenţa de Rusia. Aţi văzut Ucraina... Termopanele tot aşa – stînd cu termometrul în mînă, ne apărăm independenţa. Ne luăm unii după alţii, şi ramele de lemn bun, vechi, ale ferestrelor se înlocuiesc cu plastic.

Altă inovaţie la care sîntem siliţi: becurile. Tot economia, tot Europa. Cînd am intrat în UE, nu ştiam că n-o să mai avem becuri de 100 W, aşa cum nu ne mai dă voie să fumăm... Păi, dacă o să fie obligatoriu iluminatul cu neon, ce o să mai punem de cîte ori se arde un bec la candelabrele de cristal care au mai rămas în saloanele de odinioară ? Un monument istoric nu reprezintă numai un exemplu de arhitectură, ci o atmosferă. Ideal ar fi să ardă şi focul în cămin, cum am văzut la Hampton Court, unde o sursă de electricitate era discret disimulată sub buturugi. Lumina este un element esenţial pentru a reconstitui ambianţa. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. 

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.