La un colţ de stradă

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
La un colţ de stradă jpeg

Col┼úul este acela al str─âzii Berthelot cu strada Luteran─â. Un punct nevralgic, fiindc─â acolo s-a ridicat blocul colosal de l├«ng─â Sf. Iosif, iar peste drum, ├«nghesuit ├«ntr-un spa┼úiu care abia-l ├«ncape, un hotel de cinci etaje. Strada Luteran─â, urc├«nd spre catedrala catolic─â, se termin─â pe st├«nga cu templul calvin, aflat ├«n fundul unei parcele ad├«nci, de-a lungul c─âreia se ├«ntinde o cas─â de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea. Este nr. 37, unde nu mai locuie┼čte nimeni. Vizavi, la nr. 14, alt─â cas─â p─âr─âsit─â, parter ┼či etaj, cu teras─â ├«n spate, adic─â deasupra pantei care coboar─â spre Hotelul Bucure┼čti. E clar c─â, dup─â ce cutremurul din 1977 a distrus blocul Nestor, cl─âdirile ├«nalte care s-au ├«nfipt ├«n locul lui au dezintegrat ansamblul pe care-l forma strada Luteran─â, cu casele ei b─âtr├«ne┼čti. 

Pentru a ├«n┼úelege atmosfera de provincie patriarhal─â care s-a p─âstrat acolo mult─â vreme, e de-ajuns a spune c─â pe trotuarul st├«ng mai rezistase unul dintre ultimele ateliere de p─âl─ârii din Bucure┼čti. Ba chiar, pe partea opus─â, undeva ├«n susul str─âzii, internatul de b─âie┼úi al Comunit─â┼úii Evanghelice care l-a g─âzduit pe Ion Ghica. ├Än cartier mai erau vreo dou─â-trei case ghicule┼čti. Dar faptul c─â fostul bei de Samos, de mai multe ori prim-ministru ┼či onor├«nd t├«n─âra Academie Rom├ón─â cu pre┼čedin┼úia sa, a locuit, ├«mpreun─â cu cei ┼čapte copii ai s─âi, cu chirie ┼či ├«n condi┼úii modeste p├«n─â la 1881, c├«nd a plecat ca plenipotent la Londra, este caracteristic pentru simplitatea vie┼úii pe care o ducea acea genera┼úie de oameni politici. Nici conacul de la Ghergani nu e ar─âtos: singura cl─âdire mai impun─âtoare este cavoul familiei.

Nr. 14 de pe strada Luteran─â are totu┼či un stil nobil, partea mai dep─ârtat─â de la strad─â pare ad─âugat─â, ├«ns─â figureaz─â deja ├«n planul ora┼čului din 1911, c├«nd proprietarul era un doctor B─ârdescu. Acum, ferestrele s├«nt deschise ┼či se vede prin ele rabi┼úul tavanului: sigur c─â cineva i-a pus g├«nd r─âu casei. Demolatorii ├«nainteaz─â pas cu pas. Dincolo de hotelul plantat chiar ├«n col┼úul drept al str─âzii Luterane, exist─â la nr. 7 de pe Berthelot una dintre cele mai frumoase case pe care moda francez─â le sem─ânase ├«n vechiul centru, retras─â de la strad─â, deci cu o curte elegant─â ┼či cu un turnule┼ú pe latura dinspre Calea Victoriei. De┼či obloanele s├«nt mereu trase, ni┼čte flori pe balconul de deasupra intr─ârii principale arat─â c─â la mansard─â locuie┼čte cineva, probabil de paz─â. ├Änainte de 1990, parc─â ┼úin minte c─â apar┼úinea Corpului Diplomatic. Dup─â aceea, a ap─ârut firma ÔÇ×Liberty SRL. Shipping and Trading BucharestÔÇť. Ce naviga┼úie la Bucure┼čti? Pe D├«mbovi┼úa? ├Än orice caz, a fost un noroc pentru aceast─â cas─â, care altfel ar fi ├«n primejdie, ca ┼či vecina ei de pe Luteran─â. 

Planul din 1911 ne spune ┼či a cui era la ├«nceputul veacului trecut. Grigore Triandafil (1840-1907), doctor ├«n drept de la Paris ┼či magistrat de carier─â, a trecut avocat, fiind din 1880 unul dintre frunta┼čii Partidului Conservator. Ministru al Justi┼úiei timp de trei luni ├«n 1890-1891, a fost ┼či primar al Capitalei ├«n 1892-1893. La moartea sa, era pre┼čedinte al Camerei. Dac─â activitatea sa politic─â a fost destul de ┼čtears─â, trebuie s─â-i fim recunosc─âtori pentru casa pe care a l─âsat-o. Ea este ├«nscris─â ├«n Ghidul Bucure┼čtilor din 1885, c├«nd adresa ei era ÔÇ×Str. F├«nt├«nei, 3 bisÔÇť. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.