La plecare

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
La plecare jpeg

Scriu în ajunul ultimei şedinţe a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Se încheie cei patru ani cît a durat mandatul nostru şi nimeni nu ştie cum (şi chiar dacă) va continua această activitate a cărei necesitate fusese recunoscută încă din 1889. Atunci se puneau bazele acelei „comisiuni pentru păstrarea monumentelor naţionale“ care va fi înfiinţată oficial în 1892. Sub o formă sau alta, ea a supravieţuit pînă în 1977, cînd a fost suprimată, şi şi-a reluat funcţia din 1990, cînd era cu atît mai mare nevoie de ea după lunga întrerupere în timpul căreia am avut o dictatură care dărîma şi construia după bunul său plac. Chiar dacă, şi în ultima perioadă, s-au mai făcut încă eforturi de a apăra monumente şi situri istorice, cîte erau protejate de lege, precum şi alte vechi clădiri grav deteriorate sau în primejdie de a fi demolate pentru profitul speculei imobiliare, am ajuns să fim sat fără cîini. Devenită „consultativă“, comisia noastră nu mai are autoritatea necesară. Întrunirile ei, la sfîrşitul fiecărei luni, au din ce în ce mai mult un caracter formal, fiindcă, faţă de numărul crescînd al problemelor de rezolvat, se îneacă în birocraţie, fără a avea nici informaţia completă, nici mijloacele de a interveni. Ministerul Culturii, care şi-a adăugat cu cele mai bune intenţii la titlu „şi al Patrimoniului Naţional“, are şase funcţionari – da, şase! – ca să aibă grijă de 26.000 de monumente. Lista e insuficientă în condiţiile în care orice casă ce nu a fost înscrisă în inventarul oficial, deşi întrunea cele mai multe dintre condiţiile clasării, este expusă demolării. Extinderea muncii migăloase care a fost depusă de profesori şi studenţi ai Universităţii de Arhitectură pentru cercetarea zonelor protejate din Bucureşti s-a oprit din lipsă de fonduri. 

Această rubrică urmăreşte de cinci ani situaţia din Capitală şi, în ultima vreme, cu date noi, şi aceea din ţară, unde se observă degradarea clădirilor vechi pe care autorităţile hotărîtoare n-o împiedică, nici măcar n-o deplîng. Aici, în oraşul nostru, era cîndva un primar, Dem. Dobrescu, care în 1934 declara: „un popor nu valorează decît atîta cît valorează capitala sa“. Această valoare, manifestată prin respectul arătat patrimoniului de arhitectură, este în rapidă scădere. Zilele astea, printre veştile pe care le culegem din presă despre ce se fierbe în Parlament, a fost semnalată controversa din jurul unui proiect de lege care n-ar fi decît încă un subterfugiu pentru a ocoli protecţia acestui patrimoniu.

Autorii proiectului sînt trei deputaţi: Vasile Gherasim (PDL), Mircea Duşa (PSD) şi Puiu Haşotti (PNL). Cel puţin ultimul, ca arheolog, ar fi trebuit să vadă că, dacă ar fi adoptată legea, s-ar face harcea-parcea ce a mai rămas din peisajul urban tradiţional. Justificarea invocată este că cererile de autorizaţii de construcţie n-ar mai aştepta răspunsul autorităţilor locale, peste limita de o lună. Ce mai multă vorbă! Dacă în 30 de zile de la data depunerii documentaţiei complete n-a venit încă rezoluţia, se va considera că s-a dat aprobarea tacită... Oricine ştie că întîrzierile, îndreptăţite sau nu, depăşesc acum acest termen. Asta e administraţia. Cutare autorizaţie zăboveşte deoarece trebuie să fie emisă de cutare comisie care se adună doar o dată pe lună sau fiindcă şedinţa a trebuit amînată din lipsă de cvorum etc. Motivele pot fi şi altele, destule. În 2009, cînd a fost prima dată discutat acest proiect, deşi Senatul l-a respins, Camera l-a primit. Drumul era deschis spre această reformă care înlătura aproape toate piedicile de care sînt nemulţumiţi investitorii. Aşadar, noua construcţie nu s-ar mai fi poticnit din cauza piedicilor puse la „desfiinţarea“ clădirii precedente. Nu se mai ţine seama de planuri urbanistice generale ori zonale, fiecare construieşte după capul lui, acolo unde vrea el. Prin urmare, Senatul avusese dreptate să-şi arate neîncrederea în iniţiativa celor trei deputaţi, dar votul Camerei precumpăneşte, aşa că numai refuzul preşedintelui Băsescu de a promulga legea a oprit prăpădul. Anul acesta, în noiembrie, Camera a votat din nou şi, oamenii fiind aceiaşi ca data trecută, rezultatul a fost iarăşi în favoarea proiectului. Preşedintele s-a opus din nou, prin contestaţie la Curtea Constituţională, şi a obţinut verdictul de neconstituţionalitate. Să nădăjduim că este un răspuns definitiv.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ferească Dumnezeu de aprobări tacite!  Autorizaţia trebuie să rezulte din munca pricepută şi îndelungată a unor arhitecţi şi istorici care să nu se lase înduplecaţi de presiuni şi – lucru necunoscut la noi – să consimtă a-şi lua o răspundere.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Fiul unui miliardar recunoaște implicarea în moartea unei studente: „un accident sexual“
Fiul unui miliardar yemenit și-a recunoscut implicarea în moartea unei studente norvegiene găsite violate și strangulate în Mayfair, dar nu se va întoarce în Marea Britanie pentru a compărea în fața justiției.
image
Două familii de romi din Timișoara, urmărire cu mașinile la Strasbourg: cinci morți și patru răniți VIDEO
Tragedie în două familii cunoscute de romi din Timișoara: Cârpaci și Stancu. Cinci persoane au murit, alte patru au fost rănite în urma unui accident petrecut marți, 27 martie 2023, în centrul Strasbourgului. Protagoniștii au filmat totul cu telefonul mobil.
image
Austrieci acuzați de discriminarea românilor pe aeroportul din Viena
Pasagerii români ar avea parte de „umilință” pe aeroportul din Viena, pe motiv că țara noastră nu face parte din spațiul Schengen. Afirmația vine din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care împreună cu fostul Ministru de Interne, Vasile Blaga, a transmis o cerere directorului aeroportului.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.