La originea urbanismului bucureștean

Publicat în Dilema Veche nr. 353 din 18 - 24 noiembrie 2010
La originea urbanismului bucureștean jpeg

Acest urbanism a c─ârui sarcin─â, mai grea ast─âzi dec├«t oric├«nd, este a pune r├«nduial─â ├«ntr-o capital─â r─âv─â┼čit─â, care ar vrea s─â fie ┼či veche ┼či nou─â de tot, a ├«nceput cu Cincinat Sfin┼úescu ├«nainte de Primul R─âzboi Mondial, ┼či amintirea acestei personalit─â┼úi ar trebui ├«mprosp─âtat─â din c├«nd ├«n c├«nd. Dar pe l├«ng─â el au mai fost ┼či al┼úii, care ┼či-au pus problema moderniz─ârii Capitalei ├«n Rom├ónia ├Äntregit─â. O modernizare cump─ânit─â, ca o continuare a unei dezvolt─âri organice pe care ei o citeau ├«n planul ora┼čului, de la o etap─â istoric─â la alta. Unul dintre ace┼čtia a fost Spiridon Ceg─âneanu (1880-1973), cunoscut ca elev al lui Mincu, c─âruia i-a r─âmas credincios ├«n opera sa de arhitect. Ea este ilustrat─â de casa din Pia┼úa Roman─â, m─âiestru construit─â ├«n 1913 pentru un critic literar ┼či de art─â, Nicolae Petra┼čcu, al c─ârui frate, Gheorghe, pictorul, a g─âsit tot acolo ad─âpost. Pentru noi, a┼ča cum o vedem ast─âzi, casa ne treze┼čte ├«n minte numele contemporanului nostru Al. Beldiman, autorul exemplarei restaur─âri, mai degrab─â dec├«t pe acela al lui Ceg─âneanu, uitat ├«nc─â din timpul ├«ndelungatei sale vie┼úi. 

Ceea ce vom re┼úine aici din opera sa scris─â este un articol publicat ├«n 1926 ├«n revista Societ─â┼úii Arhitec┼úilor Rom├óni (Arhitectura, V, pp. 12-19). Acolo, Ceg─âneanu ├«┼či propunea s─â l─âmureasc─â, ├«n lumina cercet─ârilor de p├«n─â atunci, ÔÇ×liniile mari de dezvoltare ale ora┼čului Bucure┼čtiÔÇť. S─âp─âturi arheologice ├«nc─â nu se f─âcuser─â, ele vor ├«ncepe cu Dinu V. Rosetti, dup─â ├«ntemeierea Muzeului Municipal ├«n 1929, av├«nd s─â continue cu ┼čantierul ale c─ârui rezultate au ap─ârut ├«n 1958-1963 ├«n cinci volume. Explorarea lui Ceg─âneanu se baza pe o experien┼ú─â personal─â a vechilor cartiere din sud ┼či est: el citeaz─â ┼čan┼úul care ÔÇ×acum 35 de ani se mai vedea pe la bariera Vergului ┼či spre VitanuÔÇť ┼či resturile unui zid de centur─â din vremea lui Matei Basarab, aflat ├«ntre bisericile Sfin┼úi ┼či Olari. El mai avea la dispozi┼úie planurile Sulzer ┼či Borroczyn, precum ┼či stampe din secolul al XVIII-lea. Numai dificult─â┼úile ├«nt├«mpinate atunci, pentru a stabili pe hart─â ├«ntinderea treptat─â a aglomera┼úiei bucure┼čtene, mai intereseaz─â ├«n aceast─â parte a articolului. 

Dar Ceg─âneanu a expus ┼či vederile sale despre ÔÇ×situa┼úiunea actual─âÔÇť. De pild─â, el critic─â amplasarea G─ârii de Nord ┼či a g─ârilor Obor ┼či Filaret ÔÇô prima fiindc─â, dac─â ar fi fost instalat─â ├«n centru, ar fi stimulat dezvoltarea edilitar─â ÔÇ×├«ntre Calea Victoriei ┼či Calea Mo┼čilorÔÇť, celelalte deoarece fuseser─â alese zone de periferie rural─â la acea dat─â. ├Äl mai nemul┼úumea ┼či Bdul Dinicu Golescu, ÔÇ×un bulevard drept, f─âr─â leg─âtur─â imediat─â cu Calea Grivi┼úei, pornind din spatele g─ârii la Bdul ElisabetaÔÇť, o arter─â inutil─â (┼či costisitoare, din cauza exproprierilor), c─âci ÔÇ×de 60 de ani pasagerii vin ┼či pleac─â prin Calea Grivi┼úeiÔÇť, unde g─âseau hoteluri ┼či un comer┼ú intens. De asemenea, cele dou─â axe de comunica┼úie est-vest ┼či sud-nord, care nu erau ├«nc─â terminate, s├«nt ┼či ele criticate, ÔÇ×din cauz─â c─â au fost r─âu ├«ncepute lucr─ârile la unul (Bdul Col┼úea) ┼či ├«mpiedicate la cel─âlalt prin diverse gr─âdini ┼či cl─âdiri publice (Bdul Carol)ÔÇť. Bdul Carol nu ajunsese pe atunci p├«n─â la ├«ntret─âierea cu Calea Mo┼čilor, Bdul Col┼úea (Lasc─âr Catargiu ÔÇô Ana Ip─âtescu ┼či iar Lasc─âr Catargiu) pornise din Pia┼úa Victoriei, ├«nc─â de la 1894, ┼či se preconiza ca el s─â se ├«nt├«lneasc─â ├«n Pia┼úa Roman─â cu Bdul I.C. Br─âtianu, a┼ča cum s-a ┼či ├«nt├«mplat c├«nd la acesta din urm─â s-a ad─âugat por┼úiunea care se cheam─â acum Gh. Magheru. Ceg─âneanu credea ├«ns─â c─â ÔÇ×acest bd. era mai bine s─â se uneasc─â cu Calea Victoriei unde se termin─â actuala sa parte comercial─â, cam pe la Biserica Alb─â, urm├«nd s─â continue spre ┼×osea pe Calea VictorieiÔÇť. Alt─â propunere c─âreia nu i s-a dat aten┼úie ar fi fost ca Bdul Elisabeta ÔÇ×de la Ci┼čmigiu s-ar fi ramificat ├«n dou─â, leg├«nd de o parte calea populat─â ┼či comercial─â a Rahovei, iar de alta Calea Grivi┼úei, r─âm├«n├«nd leg─âtura cu Cotroceni prin str─âzi de mic─â importan┼ú─âÔÇť. Cre┼čterea popula┼úiei Capitalei p├«n─â la dou─â milioane de locuitori era prev─âzut─â, de┼či linia de centur─â recomandat─â ar fi ├«nchis un spa┼úiu desigur insuficient: Basarab ÔÇô ┼×tefan cel Mare ÔÇô Mihai Bravu ÔÇô V─âc─âre┼čti ÔÇô Foi┼čor ÔÇô Filaret ÔÇô Panduri ÔÇô Groz─âve┼čti. 

Concluzia: ÔÇ×Nici pentru prezent, nici pentru viitor nu exist─â un plan de lucr─âri bine conceput, ├«n acord cu toate problemele ora┼čului.ÔÇť  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.