La originea urbanismului bucure┼čtean

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
De spus încă o dată jpeg

Acest urbanism a c─ârui sarcin─â, mai grea ast─âzi dec├«t oric├«nd, este a pune r├«nduial─â ├«ntr-o capital─â r─âv─â┼čit─â, care ar vrea s─â fie ┼či veche ┼či nou─â de tot, a ├«nceput cu Cincinat Sfin┼úescu ├«nainte de Primul R─âzboi Mondial, ┼či amintirea acestei personalit─â┼úi ar trebui ├«mprosp─âtat─â din c├«nd ├«n c├«nd. Dar pe l├«ng─â el au mai fost ┼či al┼úii, care ┼či-au pus problema moderniz─ârii Capitalei ├«n Rom├ónia ├Äntregit─â. O modernizare cump─ânit─â, ca o continuare a unei dezvolt─âri organice pe care ei o citeau ├«n planul ora┼čului, de la o etap─â istoric─â la alta. Unul dintre ace┼čtia a fost Spiridon Ceg─âneanu (1880-1973), cunoscut ca elev al lui Mincu, c─âruia i-a r─âmas credincios ├«n opera sa de arhitect. Ea este ilustrat─â de casa din Pia┼úa Roman─â, m─âiestru construit─â ├«n 1913 pentru un critic literar ┼či de art─â, Nicolae Petra┼čcu, al c─ârui frate, Gheorghe, pictorul, a g─âsit tot acolo ad─âpost. Pentru noi, a┼ča cum o vedem ast─âzi, casa ne treze┼čte ├«n minte numele contemporanului nostru Al. Beldiman, autorul exemplarei restaur─âri, mai degrab─â dec├«t pe acela al lui Ceg─âneanu, uitat ├«nc─â din timpul ├«ndelungatei sale vie┼úi.

Ceea ce vom re┼úine aici din opera sa scris─â este un articol publicat ├«n 1926 ├«n revista Societ─â┼úii Arhitec┼úilor Rom├óni (Arhitectura, V, pp. 12-19). Acolo, Ceg─âneanu ├«┼či propunea s─â l─âmureasc─â, ├«n lumina cercet─ârilor de p├«n─â atunci, ÔÇ×liniile mari de dezvoltare ale ora┼čului Bucure┼čtiÔÇť. S─âp─âturi arheologice ├«nc─â nu se f─âcuser─â, ele vor ├«ncepe cu Dinu V. Rosetti, dup─â ├«ntemeierea Muzeului Municipal ├«n 1929, av├«nd s─â continue cu ┼čantierul ale c─ârui rezultate au ap─ârut ├«n 1958-1963 ├«n cinci volume. Explorarea lui Ceg─âneanu se baza pe o experien┼ú─â personal─â a vechilor cartiere din sud ┼či est: el citeaz─â ┼čan┼úul care ÔÇ×acum 35 de ani se mai vedea pe la bariera Vergului ┼či spre VitanuÔÇť ┼či resturile unui zid de centur─â din vremea lui Matei Basarab, aflat ├«ntre bisericile Sfin┼úi ┼či Olari. El mai avea la dispozi┼úie planurile Sulzer ┼či Borroczyn, precum ┼či stampe din secolul al XVIII-lea. Numai dificult─â┼úile ├«nt├«mpinate atunci, pentru a stabili pe hart─â ├«ntinderea treptat─â a aglomera┼úiei bucure┼čtene, mai intereseaz─â ├«n aceast─â parte a articolului.

Dar Ceg─âneanu a expus ┼či vederile sale despre ÔÇ×situa┼úiunea actual─âÔÇť. De pild─â, el critic─â amplasarea G─ârii de Nord ┼či a g─ârilor Obor ┼či Filaret ÔÇô prima fiindc─â, dac─â ar fi fost instalat─â ├«n centru, ar fi stimulat dezvoltarea edilitar─â ÔÇ×├«ntre Calea Victoriei ┼či Calea Mo┼čilorÔÇť, celelalte deoarece fuseser─â alese zone de periferie rural─â la acea dat─â. ├Äl mai nemul┼úumea ┼či Bdul Dinicu Golescu, ÔÇ×un bulevard drept, f─âr─â leg─âtur─â imediat─â cu Calea Grivi┼úei, pornind din spatele g─ârii la Bdul ElisabetaÔÇť, o arter─â inutil─â (┼či costisitoare, din cauza exproprierilor), c─âci ÔÇ×de 60 de ani pasagerii vin ┼či pleac─â prin Calea Grivi┼úeiÔÇť, unde g─âseau hoteluri ┼či un comer┼ú intens. De asemenea, cele dou─â axe de comunica┼úie est-vest ┼či sud-nord, care nu erau ├«nc─â terminate, s├«nt ┼či ele criticate, ÔÇ×din cauz─â c─â au fost r─âu ├«ncepute lucr─ârile la unul (Bdul Col┼úea) ┼či ├«mpiedicate la cel─âlalt prin diverse gr─âdini ┼či cl─âdiri publice (Bdul Carol)ÔÇť. Bdul Carol nu ajunsese pe atunci p├«n─â la ├«ntret─âierea cu Calea Mo┼čilor, Bdul Col┼úea (Lasc─âr Catargiu ÔÇô Ana Ip─âtescu ┼či iar Lasc─âr Catargiu) pornise din Pia┼úa Victoriei, ├«nc─â de la 1894, ┼či se preconiza ca el s─â se ├«nt├«lneasc─â ├«n Pia┼úa Roman─â cu Bdul I.C. Br─âtianu, a┼ča cum s-a ┼či ├«nt├«mplat c├«nd la acesta din urm─â s-a ad─âugat por┼úiunea care se cheam─â acum Gh. Magheru. Ceg─âneanu credea ├«ns─â c─â ÔÇ×acest bd. era mai bine s─â se uneasc─â cu Calea Victoriei unde se termin─â actuala sa parte comercial─â, cam pe la Biserica Alb─â, urm├«nd s─â continue spre ┼×osea pe Calea Victoriei.ÔÇť Alt─â propunere c─âreia nu i s-a dat aten┼úie ar fi fost ca Bdul Elisabeta ÔÇ×de la Ci┼čmigiu s-ar fi ramificat ├«n dou─â, leg├«nd de o parte calea populat─â ┼či comercial─â a Rahovei, iar de alta Calea Grivi┼úei, r─âm├«n├«nd leg─âtura cu Cotroceni prin str─âzi de mic─â importan┼ú─â.ÔÇť Cre┼čterea popula┼úiei Capitalei p├«n─â la dou─â milioane de locuitori era prev─âzut─â, de┼či linia de centur─â recomandat─â ar fi ├«nchis un spa┼úiu desigur insuficient: Basarab ÔÇô ┼×tefan cel Mare ÔÇô Mihai Bravu ÔÇô V─âc─âre┼čti ÔÇô Foi┼čor ÔÇô Filaret ÔÇô Panduri ÔÇô Groz─âve┼čti.

Concluzia: ÔÇ×Nici pentru prezent, nici pentru viitor nu exist─â un plan de lucr─âri bine conceput, ├«n acord cu toate problemele ora┼čului.ÔÇť

(articol apărut în Dilema veche, nr. 353, 2011)

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.