La întoarcerea de la expoziție

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
La întoarcerea de la expoziție jpeg

Nu trece o săptămînă fără ca Muzeul Ţăranului Român să anunţe spectacole, conferinţe, filme, aşa încît nu vom exagera spunînd că el a devenit cel mai cunoscut centru al vieţii culturale bucureştene. O dovedeşte marele număr al celor care-i calcă pragul, chiar dacă unii sînt atraşi de librăria Cărtureşti, care şi-a deschis un sediu acolo, iar alţii (oare neapărat alţii?) de tejghelele din curtea din spate, încărcate de produsele unei gustoase bucătării ţărăneşti. În sala de la subsol, unde eram aduşi cu de-a sila la diverse şedinţe cu care propaganda oficială îşi făcea programul, se adună cu regularitate un public cinefil. 

De data asta, m-am dus să văd expoziţia „Spaţiul modernităţii româneşti 1906-1947“, o splendidă prezentare, critic interpretată, a arhitecturii româneşti din prima jumătate a veacului trecut. Textele placardate care comentează desenele şi fotografiile atrag imediat atenţia: exactitatea riguroasă a informaţiei şi bunul-simţ al judecăţii sînt calităţi pe care nu le întîlnim des şi pentru care sîntem recunoscători. Ele aparţin dnei Carmen Popescu, comisar general al expoziţiei, autoarea cărţii Le style national roumain. Construire une nation à travers l’architecture – o teză de doctorat în Franţa care, ca studiu de istorie culturală, arată o cunoaştere adîncă a subiectului. Zilele trecute, a apărut încă un volum cuprinzînd contribuţiile mai multor cercetători pe aceeaşi temă, iniţiat şi îngrijit de dna Carmen Popescu. 

Nu se poate spune îndeajuns cît de nou este demersul găzduit acum de Muzeul Ţăranului. Tendinţele caracteristice care au străbătut arhitectura celor patru decenii sînt ilustrate de mărturii adunate în jurul a trei nume: Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory şi Octav Doicescu. În total, 137  desene de arhitectură şi documente fotografice provenind de la Biblioteca Naţională – pentru Smărăndescu, de la Muzeul Ţăranului – pentru doamna Gibory şi de la Uniunea Arhitecţilor – pentru Doicescu. Faptul că cele trei instituţii adăpostesc aceste arhive este o victorie a memoriei, un certificat de nobilă civilizaţie. Să zicem că Doicescu era cunoscut, datorită cartierului de la Herăstrău (parcelarea UCB Bordei) pe care l-a construit în 1936, dar Henriette Delavrancea era mai mult un nume, iar de Smărăndescu cine-şi mai aducea aminte? 

Una din ideile originale pe care este organizată expoziţia este evocarea interiorului în care aceşti artişti au creat. Intimitatea atelierului, mobilierul purtînd sigiliul epocii sînt nespus de grăitoare. Ba, pentru a introduce chiar un element de decor caracteristic, într-o vitrină sînt ceramici de Nora Steriade. În aceeaşi zi, frunzărind  vechi scrisori de familie, tocmai dădusem peste plicuri de la Vila Nora din Sinaia. Tot aşa, văzînd fotografii din casa Smărăndescu cu canapeaua din salonaş într-un cadru de lemn sculptat în stil popular, am înţeles de ce în salonul de la Văleni tronează o canapea cu acelaşi tip de ramă pe care bunicu-meu o comandase la o şcoală de meserii din Cîmpulung. 

După stilul Beaux-Arts, reprezentat de Smărăndescu, „arhitect diplomat de guvernul francez“, a venit un avînt modernist în perioada interbelică în care românii, dezrobiţi de grija zilei de mîine, reaşezau rosturile societăţii lor – vezi cartierele muncitoreşti concepute de Horia Creangă şi Octav Doicescu – sau îşi simţeau stimulată pofta de a se distra. Drept care, ultima sală a expoziţiei e plină de reclame, de fotografii de piscine sau de planuri de cabane: atmosfera din Jocul de-a vacanţa şi din Accidentul  lui Sebastian. Vizitatorului i se oferă pe un ecran de televizor jurnale cinematografice în care, dacă nu te pierzi în învălmăşeala care curgea pe Calea Victoriei de la Capşa spre Dragomir Niculescu, poţi să caşti gura la inaugurarea Academiei Militare, de Carol al II-lea şi Tătărescu. Cîte lucruri neştiute sau uitate! Că Grozăveştii sînt opera lui Doicescu, sau că blocul Băicoianu a fost proiectat de Henriette Delavrancea, de pildă – sînt repere de istorie bucureşteană care ies astfel la iveală.  

Nimeni nu pleacă de la această expoziţie fără dorinţa de a reveni. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

cartofi istock jpg
„Războiul cartofilor“. De ce Japonia refuză de 76 de ani cartofii americani. Trump vrea să schimbe asta
Sub presiunea lui Donald Trump, guvernul de la Tokyo ar putea ridica interdicția privind importul de cartofi americani, o măsură pe care fermierii japonezi o consideră o amenințare la adresa mijloacelor lor de trai.
harta bucuresti reforma administrativa png
Cum ar putea arăta harta Bucureștiului, după reforma administrativ-teritorială. Politicienii români pot „fura meserie” de la Londra, Madrid, Paris, Berlin sau Viena
Reforma administrativ-teritorială pregătită pentru 2027 readuce în prim-plan o decizie amânată de decenii: dacă Bucureștiul și Ilfovul rămân două administrații separate sau fuzionează într-o metropolă cu un singur centru de decizie.
image png
Cenușa din sobă poate face minuni pentru pomii fructiferi? Greșeala pe care grădinarii trebuie să o evite înainte de a o împrăștia la rădăcină acestora
După curățarea sobei sau a șemineului, mulți aleg să păstreze cenușa și să o împrăștie în livadă, în jurul merilor, perilor, prunilor ori cireșilor, în speranța că vor ajuta pomii să treacă mai bine peste iarnă și să ofere fructe mai multe în sezonul următor.
putin fiica nelegitima jpg
Putin i-a cerut fiice sale ilegitime să își schimbe numele și să ia identitatea unui apropiat al liderului rus decedat
Documente scurse din registrele oficiale rusești arată că Elizaveta Rozova și-ar fi schimbat numele în decembrie 2020, la scurt timp după ce jurnaliștii au dezvăluit presupusa sa legătură de rudenie cu Vladimir Putin.
gesturi cu mainile jpg
Ce să faci cu mâinile când vorbești cu cineva. Când să arăți spre inimă, când să ții palmele în sus
Mâinile sunt, adesea, partea cea mai sinceră a discursului nostru. În timp ce vocea poate fi controlată, iar cuvintele pot fi alese cu grijă, gesturile scapă de sub controlul conștient și transmit mesaje pe care interlocutorul le percepe instantaneu.
tiruri foto pixabay jpg
Vești pentru șoferii! O nouă modalitate de plată a taxei de drum, din 2027
Transportatorii din România ar putea scăpa de o parte dintre procedurile complicate pentru plata taxei de drum. Din 15 ianuarie 2027, sistemul TollRo ar urma să ofere o nouă variantă de achitare a tarifului rutier, prin intermediul dispozitivelor de bord interoperabile OBU.
drona interceptoare jpg
Războiul dronelor dintre Rusia și Ucraina intră într-o nouă etapă. Rolul tot mai important al Chinei și cursa pentru dezvoltarea interceptoarelor
Rusia își intensifică utilizarea dronelor cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat, în încercarea de a epuiza apărarea antiaeriană ucraineană. În paralel, Moscova se bazează tot mai mult pe motoare chinezești și componente electronice occidentale.
WhatsApp Image 2026 10 29 at 14 39 31 (1) jpeg
Umărul îngheţat: de ce doare şi cât durează
Te trezeşte durerea din umăr când te întorci pe partea aceea, iar dimineaţa nu mai ajungi cu mâna la spate ca să-ţi prinzi părul sau să-ţi pui geaca.
vschoenpos ship 981597 jpg
De ce România nu se află la masa negocierilor pentru pacea din Ucraina. Explicațiile a doi analiști și mizele de la Marea Neagră
România are frontieră cu Ucraina, a sprijinit Kievul de la începutul războiului și ar putea fi direct afectată de condițiile unui eventual acord de pace. Cu toate acestea, Bucureștiul nu se regăsește printre cele cinci capitale europene desemnate să participe la viitoarele negocieri.