Înverşunarea lăcomiei

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Înverşunarea lăcomiei png

Nu mai vedem nimic altceva, în toate direcţiile şi la toate nivelurile. Ce şi-au pus în minte oamenii aceştia, din care cei pe care-i vedem la TV, oricît ar fi de mulţi, nu sînt decît o minoritate? „Românul s-a născut ca să fie bogat“ – aceasta e obsesia care-i face pe unii, chiar cînd au de toate, să se ia la întrecere: cine adună mai mult... Ca să vorbesc pe limba lor, ăsta e drive-ul, iar ilustrarea sa ne-o oferă, zi de zi, investitorii bucureşteni care construiesc o Capitală nouă peste cea veche. Informaţia care a apărut deunăzi pe HotNews, după ce fusese, cu grijă, ascunsă vreo lună sau două, este că a apărut dezlegarea pentru a transforma complet şi definitiv o porţiune caracteristică a Căii Victoriei, răspîntia cu străzile Banului, Biserica Amzei şi Calea Griviţei.

Este acolo „ultimul palat domnesc“, acela despre care scriam acum trei săptămîni. Cartea doamnei arh. Oana Marinache, Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea, mi s-a părut că trebuie cunoscută pentru bogata informaţie strînsă într-însa, ca să se ştie ce a fost odată acest monument istoric care împlineşte 178 de ani. Dar somptuosul volum în care a încăput atîta istorie şi atîta artă va sluji acum ca piatră de mormînt pentru ceea ce se considera a fi, la 1848, „cea mai frumoasă casă din Bucureşti“. I-am spus „Palatul Popescu“, atunci cînd începea lupta noilor proprietari, ca să profite din cumpărătura lor, desigur scumpă, plănuind să ridice în spatele acestei clădiri un mall!  

Pe locul fostei grădini, pe care n-a mai apucat-o nimeni dintre noi, cei încă în viaţă, se întinde, pînă în străzile Banului şi General Budişteanu, un teren viran de 7800 mp, fiindcă au fost eliminate atît depozitele de vinuri din perioada comunistă, cît şi anexele palatului – capela şi grajdurile, care erau şi ele monument istoric. De jur împrejur – zonă protejată, deci, susţin eu, maidanul este needificabil. În cel mai bun caz, dacă Palatul Ştirbey ar redeveni muzeu, ar fi normal să se refacă grădina. Altădată, cînd Podul Mogoşoaiei nu era construit de la un capăt la altul ca un ax central al Capitalei, a fost, dar în faţa intrării de la stradă, o grădină publică.

Avînd în vedere că înălţimea palatului nu depăşeşte 20 de metri, proiectele succesive de a planta alături un bloc de 80 sau 40 de metri au fost respinse. Contrastul cu aspectul tradiţional al vecinătăţii, încălcînd toate normele legale, ar fi desfigurat monumentul şi strada, încă neatinsă, General Budişteanu. În 2009, pentru Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi pentru ministrul Culturii, pe atunci Theodor Paleologu, proiectul era inacceptabil. Aşa a rămas şi în 2010, cînd ministrul Kelemen Hunor declara: „Înălţimea de 20 m să nu fie depăşită, să respecte caracteristicile zonei.“ Fără să se sperie de ameninţarea că Ministerul ar avea de plătit 6.000.000 de euro, el a dat răspunsul de bun-simţ: „Cînd au cumpărat un monument, trebuiau să se gîndească de cîţi bani au nevoie ca să-l restaureze.“ Trecerea pe la acest Minister a lui Daniel Barbu a fost nefastă, şi în această privinţă: avizul favorabil datează din octombrie 2013 şi, cum spuneam, a fost ţinut secret. În aceste condiţii, existenţa Comisiei nu mai are nici un sens. Miniştrii se perindă, însă secretarul de stat rămîne acelaşi, cu a cărui conivenţă s-au făcut şi alte demolări – Primăria a aprobat din 2009 PUZ-ul de la Ştirbey, iar ca arhitect-şef îl mai avem pe complicele tuturor proiectelor distrugătoare. În consecinţă, la cîţiva metri de palat, de care-l va despărţi un mic atrium, se va înălţa un ansamblu de clădiri cu înălţimea maximă de 34,45 m. (Cu 4 cm mai jos decît vîrful celui mai înalt bloc din apropiere! Crede cineva că se va măsura cu această precizie?) Se anunţă cinci etaje (eu am numărat, pe plan, opt – unul de spaţii comerciale şi, deasupra, şapte de locuinţe de lux). Dedesubt – patru subsoluri, cuprinzînd parcări pentru 500 de locuri.

E adevărat că se prevăd şi operaţii meticuloase de consolidare şi restaurare, în beneficiul palatului. Nu e mai puţin adevărat că, chiar dacă ar fi realizate, ele au fost plătite cu preţul refuncţionalizării. Dominată şi înconjurată de construcţii noi, clădirea nu mai are valoare istorică. Deci, hotărîrea pe care urmează s-o ia Consiliul General al Municipiului implică o mare răspundere. A ceda, încă o dată, la presiunea banului înseamnă ştergerea memoriei tot mai împuţinate a oraşului nostru.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: palat-stirbei.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.