Incursiune în Clujul renascentist

Tiberiu F─éRCA┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
Incursiune în Clujul renascentist jpeg

Ora┼čul Cluj ascunde comori arhitectonice neb─ânuite pentru locuitorii s─âi. Vechi de sute de ani, Clujul este fascinant prin istoria lui multiconfesional─â ┼či prin atrac┼úiile pe care le g─âzduie┼čte ├«n bisericile din ora┼č. Un tur ghidat al celor mai importante monumente renascentiste, dar ┼či baroce din ora┼č relev─â str─âinului venit la Cluj un burg plin de istorie. Turul ghidat a fost posibil datorit─â istoricului clujean de art─â Kovacs Zsolt, care ofer─â oric─ârui curios informa┼úii istorice de prim─â m├«n─â.

ÔÇ×Nu po┼úi muri ├«mp─âcat p├«n─â nu ├«┼úi cuno┼čti locul unde te-ai n─âscutÔÇť ÔÇô spune un dicton latin. Clujul merit─â vizitat, cunoscut p├«n─â ├«n cele mai intime detalii ale sale, pentru c─â este un ora┼č fascinant, cu totul special prin istoria sa.

Povestea ├«ncepe cu declararea Clujului ca ora┼č regal, practic ora┼č liber, ┼či apoi cu devenirea Transilvaniei principat autonom. La 1541, Clujul se constituie ca un important centru al Transilvaniei, odat─â cu autonomia Ardealului.

Turul ghidat al Clujului renascentist atinge c├«teva puncte de referin┼ú─â: Casa Wolphard-Kakas, Palatul B├ínffy, Biserica Sf├«ntul Mihail, Biserica Piari┼čtilor ┼či Biserica Reformat─â de pe strada Kog─âlniceanu.

Casele renascentiste ale Clujului erau situate ultracentral ┼či majoritatea prezentau un gang ┼či camere cu dou─â ferestre la parter. Din secolele XVI-XII, Clujul devine un ora┼č burghez. Proprietarii caselor devin cet─â┼úeni clujeni, iar nobilii care cump─âr─â imobilele au un statut egal cu al oric─ârui alt cet─â┼úean.

Una din cele mai importante comori renascentiste este Casa Wolphard-Kakas. Clădirea a început să fie construită în 1534, fiind finalizată abia în 1600. E puţin cunoscută de clujeni. Accesul spre ea se face prin prima curte interioară, de pe Bulevardul Eroilor, pe partea stîngă, în sensul de mers spre Teatrul Naţional.

A fost construit─â de prim-judele Clujului, Adrian Wolphard, ┼či se p─âstreaz─â ├«n condi┼úii bune, p├«n─â azi, o parte ├«nsemnat─â a cl─âdirii. Monograme cu numele lui Wolphard, dar ┼či al continuatorului s─âu, Istv├ín Kakas, care apar pe ancandramente, s├«nt conservate excelent. De asemenea, ceasul solar e foarte bine p─âstrat. Istv├ín Kakas, preot, era pasionat de astronomie ┼či astrologie.

Urm─âtorul obiectiv este celebrul Palat B├ínffy. Edificiul reprezint─â o emblem─â a barocului din Transilvania. Con┼úii B├ínffy aveau deja o cas─â ├«n secolul al XVII-lea. Ulterior, s-au extins ┼či s-a constituit, astfel, un teren de mari propor┼úii. Pe acesta a fost ridicat palatul, de c─âtre guvernatorul B├ínffy Gy├Ârg, la sf├«r┼čitul secolului al XVIII-lea. A fost sediul Guvernului Transilvaniei. Acum e sediul Muzeului Na┼úional de Art─â, dar s├«nt probleme cu retrocedarea, o parte fiind deja retrocedat!

Biserica ÔÇ×Sf├«ntul MihailÔÇť, monument ├«n esen┼ú─â gotic, a fost construit─â ├«n mai multe sute de ani. ├Än interior se afl─â un fascinant altar, al celor trei Marii. De asemenea, din perioada renascentist─â s-a p─âstrat un simbol al Clujului ┼či monograma preotului care oficia ├«n acea perioad─â.

Frumoasa Biseric─â a Piari┼čtilor este prima biseric─â baroc─â din Transilvania, ridicat─â ├«ntre anii 1718-1724. Se remarc─â altarele, construite de arhitectul Cristoph Tausch, care a proiectat ┼či biserica. Mult timp, ea a apar┼úinut iezui┼úilor, care ├«n 1579 au venit la Cluj ÔÇô M─ân─â┼čtur, invita┼úi de principele vremii , ┼×tefan B├íthory, dar de nenum─ârate ori au fost izgoni┼úi din ora┼č de unitarieni, fiind considera┼úi adversari. Se remarc─â altarele Sf├«ntului Anton ┼či ale Sfintei Rita, dar ┼či cel al Maicii Domnului.

Biserica Reformat─â din strada Kog─âlniceanu se eviden┼úiaz─â prin blazoanele mortuare extrem de atractive, dar mai ales prin amvonul a c─ârui carcas─â din lemn de chiparos e panotat─â cu alabastru. Strada, considerat─â cea mai frumoas─â din Cluj, este foarte vizitat─â de grupuri de turi┼čti sosi┼úi ├«n capitala Ardealului. Orice posibil vizitator are ce s─â vad─â, ├«ntr-un ora┼č unde rom├ónii ┼či maghiarii locuiesc ├«mpreun─â de sute de ani.

Tiberiu F─ârca┼č este jurnalist, realizator al site-ului www.clujulcultural.ro.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.