În gropile Pipăilă

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
Un afi┼č jpeg

├Äncetul cu ├«ncetul, aceast─â rubric─â, ├«nfiin┼úat─â acum ┼čase sau ┼čapte ani, pentru a lua ap─ârarea vechiului ora┼č pe care-l amenin┼ú─â ofensiva demolatoare din toate col┼úurile lui, a devenit o culegere de f─âr├«me de istorie a Bucure┼čtilor. Nu s├«nt cru┼úate nici casele cele mai frumoase ┼či a c─âror v├«rst─â a trecut de un secol.

├Äncetul cu ├«ncetul, aceast─â rubric─â, ├«nfiin┼úat─â acum ┼čase sau ┼čapte ani, pentru a lua ap─ârarea vechiului ora┼č pe care-l amenin┼ú─â ofensiva demolatoare din toate col┼úurile lui, a devenit o culegere de f─âr├«me de istorie a Bucure┼čtilor. Nu s├«nt cru┼úate nici casele cele mai frumoase ┼či a c─âror v├«rst─â a trecut de un secol. O tic─âlo┼čie ÔÇô sf├«rtecarea casei Ghika de pe strada Christian Tell a ar─âtat c─â s├«nt ├«n joc interese financiare la care ├«n zadar ├«ncerc─âm s─â rezist─âm, o re┼úea de complicit─â┼úi demult ├«nnodate. Atunci, a ne opune... ce sens mai are? Sigur, a deschide ochii oamenilor, ca s─â ├«n┼úeleag─â, fie ┼či prea t├«rziu, ce pierdem: blocurile de beton ┼či sticl─â, acelea┼či pretutindeni, cl─âdite pentru c├«┼čtig, nu pentru a ├«mpodobi Cetatea, vor face s─â se cread─â c─â, p├«n─â la aceast─â arhitectur─â colonial─â, aici nu era nimeni, sau numai s─âlbatici ghemui┼úi sub p─âm├«nt. Dac─â n-a┼č fi singur, dac─â m-ar ajuta o echip─â de voluntari care s─â caute ├«n arhive planuri ┼či acte de proprietate, eforturile de a reconstitui via┼úa care a fost aici, ├«n casele care au disp─ârut sau stau s─â piar─â, ar compune o imagine adev─ârat─â, nu relat─âri r─âzle┼úe ┼či incomplete.

A┼ča se face c─â, m─âcar din c├«nd ├«n c├«nd, g─âsi┼úi aici cr├«mpeie dintr-o realitate uitat─â. Mi se pare c─â cineva voia s─â cread─â c─â ar fi nu ┼čtiu ce nostalgii aristocratice, expresie a unei ├«nd─âr─âtnicii conservatoare ┼či nimic altceva. Nu-i a┼ča de simplu: m─â intereseaz─â ┼či proletarii intelectuali de acum o sut─â de ani. De cel mai simpatic dintre ei va fi vorba ast─âzi, de munca lui ├«n condi┼úii grele, de locuin┼úele lui modeste sau mizere. ├Äntr-una dintre nop┼úile mele f─âr─â somn, mi-am adus aminte c─â mai am printre h├«rtiile de la tata c├«teva numere din Revista Ideei, la care el era m├«ndru c─â fusese abonat. Fiecare num─âr avea 15-20 de pagini, ap─ârea lunar sau, dac─â nu erau bani, o dat─â la dou─â luni. Abonamentul anual costa 5 lei. Adresa s-a schimbat cel pu┼úin de trei ori: ├«n 1909, ├«n al nou─âlea an de existen┼ú─â, la nr. 10 din strada Epurilor (sic!) era redac┼úia, adic─â locuin┼úa omului care f─âcea singur acea revist─â. Din 1910, se mutase ├«n strada Turturelelor, nr. 35. ├Än 1913 era ├«n Fund─âtura Pip─âil─â, nr. 8 bis. Toate ├«n acela┼či cartier, ├«ntre C─âl─âra┼či, Traian ┼či Dude┼čti. O zon─â s─âr─âc─âcioas─â, ├«n care au n─âv─âlit blocurile, iar unde au mai l─âsat un labirint de str─âdu┼úe vechi s├«nt c─âsu┼úe care-┼či ascund b─ât─âtura dup─â un gard de tabl─â. Numai strada Turturelelor a mai r─âmas, col┼ú cu R├«ndunelelor ┼či cu Verde┼úei, dar nr. 35 a disp─ârut. Pe harta ghidului din 1933, ,,gropile Pip─âil─âÔÇť s├«nt ├«nghesuite ├«n marginea str─âzii Traian. Acolo trebuie s─â fi fost subsolul plin de c─âr┼úi ├«n care se refugiase Panait Mu┼čoiu.

Incomparabil mai onest ┼či mai statornic dec├«t Panait Istrati, Mu┼čoiu ┼či-a ├«nchinat ├«ntreaga via┼ú─â (1864-1944) r─âsp├«ndirii ideilor socialiste. A ├«nceput la Ia┼či cu Revista social─â, pe care o scotea ├«mpreun─â cu P. Zosin, ┼či a continuat la Br─âila, cu Rom├ónia viitoare. ├Änc─â din 1892, a tradus ÔÇ×Manifestul Partidului Comunist.ÔÇť Era vremea unei mari controverse. Se traducea, ca ripost─â, ÔÇ×Unde duce socialismulÔÇť de Eugen Richter, un avertisment din partea conservatorilor. Liberalii au reu┼čit s─â-i atrag─â de partea lor pe ┼čefii sociali┼čti. Mu┼čoiu n-a fost dec├«t un idealist ├«n c─âutarea adev─ârului ┼či drept─â┼úii. Unii ca el citeau despre ├«n─âbu┼čirea cu cruzime a Comunei din Paris, vedeau ┼či situa┼úia unei mari p─âr┼úi din ┼ú─âr─ânimea noastr─â. Ucenicia lui Panait Mu┼čoiu ├«n ┼čtiin┼úa politic─â s-a f─âcut cu Engels, cu Labriola. Un autor pe care-l citeaz─â st─âruitor ┼či a c─ârui generozitate a atras pe r├«nd mai multe genera┼úii era Piotr A. Kropotkin, prin┼úul anarhist, ├«nfl─âc─ârat ├«mpotriva injusti┼úiei sociale. Printre problemele cu care P. Mu┼čoiu a c─âutat devreme s─â preg─âteasc─â societatea rom├óneasc─â a fost dezvoltarea mi┼čc─ârii sindicale: i-a tradus pe Georges Sorel ┼či chiar pe Bertrand Russell (probabil prima oar─â c├«nd filozoful britanic a fost prezentat ├«n ┼úara noastr─â). De asemenea, foarte de timpuriu, el s-a preocupat de un subiect a c─ârui popularitate nici ├«n Europa occidental─â nu era previzibil─â: emanciparea femeii. Mu┼čoiu public─â o bro┼čur─â cu acest titlu, cuprinz├«nd trei conferin┼úe ┼či un articol, ├«n 1899. ├Än 1916, pentru a combina aceast─â tem─â cu antimilitarismul, el semneaz─â chiar traducerea comediei lui Aristofan, Lizistrata (sic!). Originalitatea alegerii arat─â o total─â libertate de spirit, proprie autodidactului. ├Än to┼úi ace┼čti ani ÔÇô ┼či au fost mul┼úi ÔÇô a continuat s─â apar─â Biblioteca Revistei Ideei: alte bro┼čuri din aceast─â serie dateaz─â din 1937. Ele s├«nt manuale traduse din fran┼úuze┼čte, de educa┼úie moral─â la nivelul cel mai accesibil. P├«n─â la urm─â, titlul unuia dintre ele, Arta de a fi optimist, se potrive┼čte cu caracterul personajului, a┼ča cum ni-l imagin─âm.

Prefacerea fundamental─â care avea s─â se produc─â dup─â moartea sa nu fusese determinat─â de str─âdania pe care el o depunea de o jum─âtate de secol. Cauza c─âreia i se devotase nu era nici m─âcar a social-democra┼úiei, fiindc─â era doar par┼úial politic─â. Acest salahor al socialismului fusese predicatorul unui crez moral. Asemenea amintiri s├«nt pu┼úine, ┼či ele dispar primele. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.