În ajun de alegeri

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
De ţinut în seamă jpeg

Se apropie alegerile: dacă nu cele pe care o ţară întreagă le aşteaptă, cel puţin cele locale, ceea ce înseamnă că soarta Capitalei este din nou în cumpănă. Dintre lozincile cu care sîntem îmbiaţi, una mi-a atras atenţia. „Noul Bucureşti“ este deviza cu care vor milita candidaţii PDL. E adevărat, e clar că iniţiativa privată nu poate fi ţinută în frîu. Citeam ieri într-o revistă austriacă despre sondajul care a găsit că, spre deosebire de elveţieni sau de finlandezi, a căror situaţie privilegiată o ştie oricine, cei mai nefericiţi europeni sînt românii. Aici, la noi, numai 10% dintre cei întrebaţi declară că sînt fericiţi. Hai să zicem că proporţia ar fi aceeaşi chiar la bucureşteni. Întrebarea este atunci dacă 90% reprezintă răspunsurile celor care sînt nefericiţi fiindcă n-au încă un Bucureşti nou, sau dacă, dimpotrivă, ei, marea majoritate, nu găsesc nici un motiv de fericire în năpustirea celor 10% spre noile cîştiguri pe care li le aduce transformarea oraşului. Vor dumnealor un Bucureşti nou? Foarte bine, să-l construiască la Pipera sau în Voluntari, că nu se supără nimeni. Ba mi se pare că, pentru locuinţele lor, au şi luat în stăpînire aceste zone. Dar pentru viitorul spaţiu de afaceri şi pentru a închiria altora apartamente se dă lupta în centru, pe care ofensiva îl va face de nerecunoscut.

În această privinţă au apărut date noi, prin acel „Audit al dezvoltării urbane în Bucureşti 1990-2011“, al cărui conţinut l-am aflat din HotNews, deşi un document plătit din bani publici ar fi trebuit difuzat pe o cale oficială. Rezultatele acestei foarte serioase anchete n-au fost probabil pe placul autorităţii care o comandase, aşa că le cunoaştem prin „leakings“ (adică, pe româneşte, scurgeri). Ele justifică îngrijorarea cu care am urmărit şi pînă acum intensificarea agresiunilor la care e supus Centrul Vechi. De aici reiese că Planul Urbanistic General a fost modificat în şase ani (2005-2011) de vreo trei mii de ori! Mai precis, Consiliul General al Municipiului a adoptat 511 PUZ, modificări zonale a căror distribuire este şi ea semnificativă: 281 numai pentru sectorul 1, pe cînd în sectorul 6 – doar 12. În acelaşi timp, 2383 de planuri urbanistice de detaliu au fost adoptate de către Consiliile Locale, iar jumătate dintre ele, 1107, pentru sectorul 2. Ca să se înţeleagă ce se caută prin asemenea derogări, tot mai numeroase, de la reglementările anterioare, în cele mai multe cazuri a fost vorba de creşterea indicatorilor urbanistici, aşadar amplificarea gabaritului clădirii, fie prin supraetajare, fie prin mărirea procentului de ocupare a terenului. Aşa se face că, pe străzi unde înălţimea construcţiilor era relativ egală, izbucnesc excepţii care, mai tîrziu, vor putea fi invocate spre a îndreptăţi alte blocuri înalte. De asemenea, acolo unde parcela lăsa loc pentru o curte, şi aşa îngustă, nu mai rămîne nici un petic de pămînt neclădit. A crescut populaţia? Desigur, dar de ce să se înfigă tot în centru?

Altă direcţie în care se întind derogările este schimbarea funcţiei terenului. Uneori se invadează chiar spaţiul public. De pildă, am auzit un zvon (deocamdată, numai atît) despre o răspîntie sub care se va scobi o parcare subterană, într-adevăr necesară, însă, deasupra ei, se va planta o fîntînă a cărei apă va ţîşni în jurul unei statui (trebuie să trăiască şi sculptorii!). Nouă, ca trecători prin faţa unor asemenea abateri de la bunul-simţ, nu ni se spune dacă au, chiar toate, autorizaţie de „for competent“ sau s-a ţinut seama doar de interese personale, de bunul plac al proprietarului terenului. Căruia i s-a năzărit să aleagă o tencuială portocalie pentru casa lui, ori să se ascundă în dosul unui gard opac şi înalt. De reclamele care se întind peste o faţadă întreagă, ce să mai vorbim?

Impresia generală este de incoerenţă, de vulgaritate, de aviditate comercială. În aceste condiţii, singurul om pe care aş vrea să-l văd că îndreaptă această situaţie este Nicuşor Dan. Modestia cu care se prezintă, atît de altfel decît concurenţii lui, dar şi tenacitatea cu care a dus mereu la capăt iniţiativele, pe care le ia pentru protecţia unei părţi de neînlocuit din oraşul nostru, îmi dau încredere. 

Andrei Pippidi
este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Cel mai enervant lucru pe care îl fac pasagerii în avion, conform unui însoțitor de zbor VIDEO
Meseria de însoțitor de bord nu este atât de fascinantă pe cât ar putea crede mulți. De fapt, există câteva lucruri care îi enervează cu adevărat pe aceștia, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii