Impresiile unui oaspete francez (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
Impresiile unui oaspete francez (II) jpeg

Ironia cu care acest profesor străin vorbeşte de „industria balcanică cea mai înfloritoare aici, aceea a lustragiilor“ arată că spectacolul bucureştean interbelic contrasta puternic cu peisajul urban occidental.

„Nota de exotism o dau mai cu seamă muncitorii olteni în costum naţional, cu cămaşa albă, strînsă de un brîu roşu şi căzînd pînă la genunchi peste un pantalon alb strîmt. Pe ei îi vezi lucrînd la terasamente ori la pavaje, tot ei poartă pe umeri cobiliţa care cumpăneşte străchinile încărcate de struguri muscat.

Băieţii care vînd ziare aleargă desculţi, strigînd numele jurnalelor, la amiazi, cînd ediţiile speciale provoacă maximum de agitaţie şi de vacarm. Ţigănci ghemuite în dosul unor coşuri uriaşe din care se revarsă florile ce prefac trotuarele, pentru o parte a zilei, în somptuoase grădini, îi aşteaptă sau îi cheamă pe clienţii întovărăşiţi de doamne. Printre maşinile tăcute alunecă trăsurile ai căror vizitii sînt îmbrăcaţi după moda rusească în tunici de catifea lungi pînă la glezne“... 

Ca istoric, F. de Vaux de Foletier a căutat muzeul oraşului, pe care l-a găsit pe Calea Victoriei, în casa Cantacuzino-Moruzi, care avea să fie sacrificată proiectului unei deschideri spre gară. Din stampe vechi, din desenele lui Raffet, care cunoscuse Bucureştii în 1837, el şi-a făcut o idee despre dezvoltarea în timp a Capitalei, „destul de incoerentă“ din cauza întîlnirii între modesta reşedinţă domnească şi satele de pe moşiile boiereşti din împrejurimi. „Lăsîndu-i fiecărei zone fizionomia sa proprie, eforturile recente ale unor urbanişti avizaţi au adus ordine în planul oraşului, au amenajat cartiere noi, elegante şi calme, au trasat bulevarde şi şosele, la umbra teilor. Monumentele istorice au fost puse în valoare şi restaurate. Aceste monumente sînt biserici de stil bizantin: toată arhitectura românească din Evul Mediu pînă în zilele noastre este de inspiraţie bizantină. N-am să amintesc aici toate bisericile de piatră albă sau de cărămidă roşie, înconjurate de mici grădini sau împresurate de construcţii recente. Dar vreau să menţionez măcar Stavropoleos, acoperită de arabescuri şi precedată de o incintă strîmtă: faptul că e lipită de o bancă exagerat de înaltă şi învecinată cu masiva clădire a Poştei o micşorează şi mai tare.“ O fotografie a acestei biserici figurează printre ilustraţiile articolului. Majoritatea lor însă – ca Palatul Telefoanelor sau Cercul Militar – sînt imagini ale modernizării în căutarea prestigiului. 

Astfel, autorul a văzut la Şosea casele construite de Petre Antonescu, arhitectul care, inspirîndu-se din „vechiul stil românesc“, le-a adaptat la nevoile locului şi ale epocii. Ca exemplu de arhitectură modernă, „de o sobră eleganţă“, se citează „o operă a lui Horia Teodoru, Fundaţia Dalles, a Academiei Române, unde sînt reunite săli de concert şi de conferinţe şi galerii de expoziţii“. I s-au mai arătat vizitatorului Ateneul, Biblioteca Academiei, Fundaţia Carol şi muzeele – toate: „Secţiile arheologice sînt destul de bogate în ceramică dacică, în descoperiri scitice sau elenistice şi în sculpturi romane“ (tezaurul de la Pietroasa nu se întorsese încă de la Moscova). Muzeul de Artă Religioasă, aflat atunci la intrarea în Cişmigiu (actualul sediu UNESCO), cuprindea fresce şi icoane, iar ca artă populară, în afară de cîteva săli din Muzeul „Toma Stelian“ (astăzi sediul PSD), erau „mai ales foarte interesantele galerii de etnografie românească de a căror organizare se ocupă domnul Tzigara Samurcaş“ (Muzeul Ţăranului). Covoare olteneşti, ii brodate sau şorţuri cu paiete de metal se mai puteau vedea, expuse de ţăranii care le aduceau pe malul Dîmboviţei. Acolo, la Hale, pe care cei de vîrsta mea le mai ţin minte, căruţele cu coviltir de trestie veneau de cu seară ca să descarce grămezi de fructe sau legume, lîngă care ţăranii dormeau cu capul pe genunchi pînă dimineaţa. „Ici şi colo pe marginea trotuarului, cîte o ţigancă bătrînă şi zbîrcită, stînd pe vine, frige pe jăratic nişte coceni de porumb.“ Muzica tarafurilor de lăutari (vioară, violoncel, ţambal şi nai) răsuna din cîrciumile sau braseriile din cartier, stimulată de ţuica naţională. 

Contactul cu ţara profundă nu începea chiar de la marginea mahalalelor prăfuite, unde nu crescuseră încă în serie blocurile pentru muncitori, ca în Franţa industrializată. „Tot Bucureştiul este construit din cărămizi, ca, de altfel, aproape toate celelalte oraşe din România.“ Capitala era împrejmuită de zona cărămidăriilor, unde drumurile scobite între pereţii de argilă galben-roşietică ai carierelor treceau pe lîngă bălţi în care se scăldau bivolii. Numai dincolo de acest cerc, la nivelul Fundenii Doamnei sau Mogoşoaia, se întindeau satele, cu acoperişuri de şindrilă sau de stuf, adunate în jurul bisericuţei şi conacului. Invitat de Marta Bibescu, acest gentilom savant a cercetat, la lumina lumînărilor, aurăriile iconostasului brâncovenesc sau „portretele ctitorilor în veşminte de ceremonie“.   

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.