Impresiile unui oaspete francez (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
Impresiile unui oaspete francez (II) jpeg

Ironia cu care acest profesor străin vorbeşte de „industria balcanică cea mai înfloritoare aici, aceea a lustragiilor“ arată că spectacolul bucureştean interbelic contrasta puternic cu peisajul urban occidental.

„Nota de exotism o dau mai cu seamă muncitorii olteni în costum naţional, cu cămaşa albă, strînsă de un brîu roşu şi căzînd pînă la genunchi peste un pantalon alb strîmt. Pe ei îi vezi lucrînd la terasamente ori la pavaje, tot ei poartă pe umeri cobiliţa care cumpăneşte străchinile încărcate de struguri muscat.

Băieţii care vînd ziare aleargă desculţi, strigînd numele jurnalelor, la amiazi, cînd ediţiile speciale provoacă maximum de agitaţie şi de vacarm. Ţigănci ghemuite în dosul unor coşuri uriaşe din care se revarsă florile ce prefac trotuarele, pentru o parte a zilei, în somptuoase grădini, îi aşteaptă sau îi cheamă pe clienţii întovărăşiţi de doamne. Printre maşinile tăcute alunecă trăsurile ai căror vizitii sînt îmbrăcaţi după moda rusească în tunici de catifea lungi pînă la glezne“... 

Ca istoric, F. de Vaux de Foletier a căutat muzeul oraşului, pe care l-a găsit pe Calea Victoriei, în casa Cantacuzino-Moruzi, care avea să fie sacrificată proiectului unei deschideri spre gară. Din stampe vechi, din desenele lui Raffet, care cunoscuse Bucureştii în 1837, el şi-a făcut o idee despre dezvoltarea în timp a Capitalei, „destul de incoerentă“ din cauza întîlnirii între modesta reşedinţă domnească şi satele de pe moşiile boiereşti din împrejurimi. „Lăsîndu-i fiecărei zone fizionomia sa proprie, eforturile recente ale unor urbanişti avizaţi au adus ordine în planul oraşului, au amenajat cartiere noi, elegante şi calme, au trasat bulevarde şi şosele, la umbra teilor. Monumentele istorice au fost puse în valoare şi restaurate. Aceste monumente sînt biserici de stil bizantin: toată arhitectura românească din Evul Mediu pînă în zilele noastre este de inspiraţie bizantină. N-am să amintesc aici toate bisericile de piatră albă sau de cărămidă roşie, înconjurate de mici grădini sau împresurate de construcţii recente. Dar vreau să menţionez măcar Stavropoleos, acoperită de arabescuri şi precedată de o incintă strîmtă: faptul că e lipită de o bancă exagerat de înaltă şi învecinată cu masiva clădire a Poştei o micşorează şi mai tare.“ O fotografie a acestei biserici figurează printre ilustraţiile articolului. Majoritatea lor însă – ca Palatul Telefoanelor sau Cercul Militar – sînt imagini ale modernizării în căutarea prestigiului. 

Astfel, autorul a văzut la Şosea casele construite de Petre Antonescu, arhitectul care, inspirîndu-se din „vechiul stil românesc“, le-a adaptat la nevoile locului şi ale epocii. Ca exemplu de arhitectură modernă, „de o sobră eleganţă“, se citează „o operă a lui Horia Teodoru, Fundaţia Dalles, a Academiei Române, unde sînt reunite săli de concert şi de conferinţe şi galerii de expoziţii“. I s-au mai arătat vizitatorului Ateneul, Biblioteca Academiei, Fundaţia Carol şi muzeele – toate: „Secţiile arheologice sînt destul de bogate în ceramică dacică, în descoperiri scitice sau elenistice şi în sculpturi romane“ (tezaurul de la Pietroasa nu se întorsese încă de la Moscova). Muzeul de Artă Religioasă, aflat atunci la intrarea în Cişmigiu (actualul sediu UNESCO), cuprindea fresce şi icoane, iar ca artă populară, în afară de cîteva săli din Muzeul „Toma Stelian“ (astăzi sediul PSD), erau „mai ales foarte interesantele galerii de etnografie românească de a căror organizare se ocupă domnul Tzigara Samurcaş“ (Muzeul Ţăranului). Covoare olteneşti, ii brodate sau şorţuri cu paiete de metal se mai puteau vedea, expuse de ţăranii care le aduceau pe malul Dîmboviţei. Acolo, la Hale, pe care cei de vîrsta mea le mai ţin minte, căruţele cu coviltir de trestie veneau de cu seară ca să descarce grămezi de fructe sau legume, lîngă care ţăranii dormeau cu capul pe genunchi pînă dimineaţa. „Ici şi colo pe marginea trotuarului, cîte o ţigancă bătrînă şi zbîrcită, stînd pe vine, frige pe jăratic nişte coceni de porumb.“ Muzica tarafurilor de lăutari (vioară, violoncel, ţambal şi nai) răsuna din cîrciumile sau braseriile din cartier, stimulată de ţuica naţională. 

Contactul cu ţara profundă nu începea chiar de la marginea mahalalelor prăfuite, unde nu crescuseră încă în serie blocurile pentru muncitori, ca în Franţa industrializată. „Tot Bucureştiul este construit din cărămizi, ca, de altfel, aproape toate celelalte oraşe din România.“ Capitala era împrejmuită de zona cărămidăriilor, unde drumurile scobite între pereţii de argilă galben-roşietică ai carierelor treceau pe lîngă bălţi în care se scăldau bivolii. Numai dincolo de acest cerc, la nivelul Fundenii Doamnei sau Mogoşoaia, se întindeau satele, cu acoperişuri de şindrilă sau de stuf, adunate în jurul bisericuţei şi conacului. Invitat de Marta Bibescu, acest gentilom savant a cercetat, la lumina lumînărilor, aurăriile iconostasului brâncovenesc sau „portretele ctitorilor în veşminte de ceremonie“.   

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.