Impresiile unui oaspete francez (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
Impresiile unui oaspete francez (II) jpeg

Ironia cu care acest profesor str─âin vorbe┼čte de ÔÇ×industria balcanic─â cea mai ├«nfloritoare aici, aceea a lustragiilorÔÇť arat─â c─â spectacolul bucure┼čtean interbelic contrasta puternic cu peisajul urban occidental.

ÔÇ×Nota de exotism o dau mai cu seam─â muncitorii olteni ├«n costum na┼úional, cu c─âma┼ča alb─â, str├«ns─â de un br├«u ro┼ču ┼či c─âz├«nd p├«n─â la genunchi peste un pantalon alb str├«mt. Pe ei ├«i vezi lucr├«nd la terasamente ori la pavaje, tot ei poart─â pe umeri cobili┼úa care cump─âne┼čte str─âchinile ├«nc─ârcate de struguri muscat.

B─âie┼úii care v├«nd ziare alearg─â descul┼úi, strig├«nd numele jurnalelor, la amiazi, c├«nd edi┼úiile speciale provoac─â maximum de agita┼úie ┼či de vacarm. ┼óig─ânci ghemuite ├«n dosul unor co┼čuri uria┼če din care se revars─â florile ce prefac trotuarele, pentru o parte a zilei, ├«n somptuoase gr─âdini, ├«i a┼čteapt─â sau ├«i cheam─â pe clien┼úii ├«ntov─âr─â┼či┼úi de doamne. Printre ma┼činile t─âcute alunec─â tr─âsurile ai c─âror vizitii s├«nt ├«mbr─âca┼úi dup─â moda ruseasc─â ├«n tunici de catifea lungi p├«n─â la glezneÔÇť... 

Ca istoric, F. de Vaux de Foletier a c─âutat muzeul ora┼čului, pe care l-a g─âsit pe Calea Victoriei, ├«n casa Cantacuzino-Moruzi, care avea s─â fie sacrificat─â proiectului unei deschideri spre gar─â. Din stampe vechi, din desenele lui Raffet, care cunoscuse Bucure┼čtii ├«n 1837, el ┼či-a f─âcut o idee despre dezvoltarea ├«n timp a Capitalei, ÔÇ×destul de incoerent─âÔÇť din cauza ├«nt├«lnirii ├«ntre modesta re┼čedin┼ú─â domneasc─â ┼či satele de pe mo┼čiile boiere┼čti din ├«mprejurimi. ÔÇ×L─âs├«ndu-i fiec─ârei zone fizionomia sa proprie, eforturile recente ale unor urbani┼čti aviza┼úi au adus ordine ├«n planul ora┼čului, au amenajat cartiere noi, elegante ┼či calme, au trasat bulevarde ┼či ┼čosele, la umbra teilor. Monumentele istorice au fost puse ├«n valoare ┼či restaurate. Aceste monumente s├«nt biserici de stil bizantin: toat─â arhitectura rom├óneasc─â din Evul Mediu p├«n─â ├«n zilele noastre este de inspira┼úie bizantin─â. N-am s─â amintesc aici toate bisericile de piatr─â alb─â sau de c─âr─âmid─â ro┼čie, ├«nconjurate de mici gr─âdini sau ├«mpresurate de construc┼úii recente. Dar vreau s─â men┼úionez m─âcar Stavropoleos, acoperit─â de arabescuri ┼či precedat─â de o incint─â str├«mt─â: faptul c─â e lipit─â de o banc─â exagerat de ├«nalt─â ┼či ├«nvecinat─â cu masiva cl─âdire a Po┼čtei o mic┼čoreaz─â ┼či mai tare.ÔÇť O fotografie a acestei biserici figureaz─â printre ilustra┼úiile articolului. Majoritatea lor ├«ns─â ÔÇô ca Palatul Telefoanelor sau Cercul Militar ÔÇô s├«nt imagini ale moderniz─ârii ├«n c─âutarea prestigiului. 

Astfel, autorul a v─âzut la ┼×osea casele construite de Petre Antonescu, arhitectul care, inspir├«ndu-se din ÔÇ×vechiul stil rom├ónescÔÇť, le-a adaptat la nevoile locului ┼či ale epocii. Ca exemplu de arhitectur─â modern─â, ÔÇ×de o sobr─â elegan┼ú─âÔÇť, se citeaz─â ÔÇ×o oper─â a lui Horia Teodoru, Funda┼úia Dalles, a Academiei Rom├óne, unde s├«nt reunite s─âli de concert ┼či de conferin┼úe ┼či galerii de expozi┼úiiÔÇť. I s-au mai ar─âtat vizitatorului Ateneul, Biblioteca Academiei, Funda┼úia Carol ┼či muzeele ÔÇô toate: ÔÇ×Sec┼úiile arheologice s├«nt destul de bogate ├«n ceramic─â dacic─â, ├«n descoperiri scitice sau elenistice ┼či ├«n sculpturi romaneÔÇť (tezaurul de la Pietroasa nu se ├«ntorsese ├«nc─â de la Moscova). Muzeul de Art─â Religioas─â, aflat atunci la intrarea ├«n Ci┼čmigiu (actualul sediu UNESCO), cuprindea fresce ┼či icoane, iar ca art─â popular─â, ├«n afar─â de c├«teva s─âli din Muzeul ÔÇ×Toma StelianÔÇť (ast─âzi sediul PSD), erau ÔÇ×mai ales foarte interesantele galerii de etnografie rom├óneasc─â de a c─âror organizare se ocup─â domnul Tzigara Samurca┼čÔÇť (Muzeul ┼ó─âranului). Covoare oltene┼čti, ii brodate sau ┼čor┼úuri cu paiete de metal se mai puteau vedea, expuse de ┼ú─âranii care le aduceau pe malul D├«mbovi┼úei. Acolo, la Hale, pe care cei de v├«rsta mea le mai ┼úin minte, c─âru┼úele cu coviltir de trestie veneau de cu sear─â ca s─â descarce gr─âmezi de fructe sau legume, l├«ng─â care ┼ú─âranii dormeau cu capul pe genunchi p├«n─â diminea┼úa. ÔÇ×Ici ┼či colo pe marginea trotuarului, c├«te o ┼úiganc─â b─âtr├«n─â ┼či zb├«rcit─â, st├«nd pe vine, frige pe j─âratic ni┼čte coceni de porumb.ÔÇť Muzica tarafurilor de l─âutari (vioar─â, violoncel, ┼úambal ┼či nai) r─âsuna din c├«rciumile sau braseriile din cartier, stimulat─â de ┼úuica na┼úional─â. 

Contactul cu ┼úara profund─â nu ├«ncepea chiar de la marginea mahalalelor pr─âfuite, unde nu crescuser─â ├«nc─â ├«n serie blocurile pentru muncitori, ca ├«n Fran┼úa industrializat─â. ÔÇ×Tot Bucure┼čtiul este construit din c─âr─âmizi, ca, de altfel, aproape toate celelalte ora┼če din Rom├ónia.ÔÇť Capitala era ├«mprejmuit─â de zona c─âr─âmid─âriilor, unde drumurile scobite ├«ntre pere┼úii de argil─â galben-ro┼čietic─â ai carierelor treceau pe l├«ng─â b─âl┼úi ├«n care se sc─âldau bivolii. Numai dincolo de acest cerc, la nivelul Fundenii Doamnei sau Mogo┼čoaia, se ├«ntindeau satele, cu acoperi┼čuri de ┼čindril─â sau de stuf, adunate ├«n jurul bisericu┼úei ┼či conacului. Invitat de Marta Bibescu, acest gentilom savant a cercetat, la lumina lum├«n─ârilor, aur─âriile iconostasului br├óncovenesc sau ÔÇ×portretele ctitorilor ├«n ve┼čminte de ceremonieÔÇť.   

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.